Consumator Online

Stire tematica: Topul Restaurantelor

Bursa : "Sunt importatori care pot disloca de la raft 60% din vinul romanesc"

luni 28 noiembrie 2016
"Sunt importatori care pot disloca de la raft 60% din vinul romanesc"

     * Interviu cu domnul Catalin Paduraru, Wine Ambassador in cadrul Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania
     * "In cinci ani de zile, capitalul romanesc din viticultura va fi minoritar, daca ramanem pe drumul pe care ne aflam"
     *  "Oenoturismul - una din putinele sanse pentru dezvoltarea turismului"
         Administratia centrala trebuie sa se implice in promovarea vinului roma-nesc pe pietele internationale, este de parere domnul Catalin Paduraru, Wine Ambassador in cadrul Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania
"Sunt importatori care pot disloca de la raft 60% din vinul romanesc"

     * Interviu cu domnul Catalin Paduraru, Wine Ambassador in cadrul Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania
     * "In cinci ani de zile, capitalul romanesc din viticultura va fi minoritar, daca ramanem pe drumul pe care ne aflam"
     *  "Oenoturismul - una din putinele sanse pentru dezvoltarea turismului"
         Administratia centrala trebuie sa se implice in promovarea vinului roma-nesc pe pietele internationale, este de parere domnul Catalin Paduraru, Wine Ambassador in cadrul Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania. Domnia sa considera ca, daca vom ramane pe drumul pe care ne aflam, atunci, in cinci ani, capitalul autohton din viticultura va fi minoritar.
       "Sunt importatori care pot disloca de la raft 60% din vinul romanesc, fara nicio emotie financiara", ne-a spus specialistul, intr-un interviu, vorbindu-ne despre intrarile masive ale producatorilor de vinuri moldovenesti pe piata noastra.

       Reporter: Am observat, la ultimele editii ale targului de vinuri, o prezenta tot mai accentuata a producatorilor si distribuitorilor din Moldova. Cum ii primesc romanii pe omologii lor moldoveni?
     Catalin Paduraru: Personal, nu am nimic impotriva vinurilor din strainatate. Mai mult, accept ca o piata completa trebuie sa aiba o reprezentare din toata lumea. Doar ca producatorii nostri, laolalta cu administratia centrala, nu inteleg ca sunt niste mecanisme de piata globale care nu tin cont de lipsa noastra de mobilizare. Productia noastra de vinuri este foarte buna, calitatea - foarte sus, sunt semne de sindicalizare intre companii, de reorientare a aces-tora etc. In prezent, avem argumente pentru o declaratie de forta a vinului romanesc - una care tine de istorie. Avem suficiente date din punct de vedere arheologic, antropologic, pentru ca ne-am aflat foarte aproape de epicentrul de unde s-a raspandit viticultura moderna, prin vitis-vinifera (n.r. vita de vie). Suntem la circa 1500 de km de acest epicentru. Toti antropologii si arheologii, cu circa 8000 de ani inainte de Hristos, au dat o viteza de inaintare cu 1 km pe an. Acest lucru inseamna ca, fata de noi, Franta si Portugalia au intrat in contact cu vitis-vinifera cu vreo 2000 de ani mai tarziu. Deci, din punct de vedere istoric, nu avem de ce sa ne plangem, din punct de vedere al terroir-ului (n.r. concept de origine franceza ce incorporeaza toate trasaturile distincte ale unei anumite zone viticole, cu efect asupra gustului si calitatii vinului), stam foarte bine. Al treilea argument pentru care sustin ca vinurile noastre ar trebui sa fie in varful ierarhiei vinurilor mondiale tine de racordul la actualitate. In acest moment, toate cramele au tehnologie moderna, o tehnologie mai buna decat cea din tarile care erau in esalonul fruntas, in anii din urma, in Franta, Italia, Spania, Portugalia.
     Reporter: Atunci, ce ne lipseste ca sa fim printre pionierii vinului?
     Catalin Paduraru: Ne lipseste pluri-disciplinaritatea. La noi nu exis-ta studii care sa ne conduca spre un drum pe care sa fie laolalta oenologi, antropologi, lingvisti, cunoscatori in ale stiintelor sociale si toti acestia sa se subsumeze unei activitati ale unor comunicatori. Comunicarea nefacandu-se pe plan mondial, suntem in afara informatiei cu circulatie internationala. Acest aspect este tot ceea ce ne lipseste - lucru care nu este insurmontabil. Totul este sa ajungem la acea maturitate astfel incat sa intelegem ca putem avea afirmatii de forta, ca avem un public intern care are nevoie ca de aer de o educatie in ceea ce priveste ierarhizarea reala. Nu trebuie sa mai avem complexe.
     In acelaºi timp, nu putem avea audienþã foarte mare atat timp cat autoritãþile sunt foarte departe de fenomen. Este complicat. L-am rugat pe ministrul agriculturii sã putem incheia un protocol inter-ministerial: cu Ministerul Culturii, cu cel al Afacerilor Externe, cu Ministerul Turismului, al Economiei. Acestea sunt lucruri care se pot face din punct de vedere instituþional. Important este ca, pentru o astfel de colaborare, pe de o parte publicul sã aibã un sistem de ierarhizare normal, ºi atunci se plãteºte valoarea, iar producãtorii sunt stimulaþi sã producã vinuri de valoare, iar pe de altã parte suntem datori sã devenim furnizori de informaþie pentru piaþa internaþionalã. Nu suntem cunoscuþi absolut deloc, toatã literatura de specialitate este viciatã de informaþii prelucrate greºit, iar aici apelul meu este in a extrage vinul din zona exclusivã a agriculturii. Este nevoie de o altfel de viziune.
     Reporter: Ce pot face companiile in acest sens?
     Catalin Paduraru: Companiile au interese diferite, sunt de calibre diferite, nu pot forma ele insele branduri de tara si nu pot transmite un mesaj coerent, pentru ca nu au resurse ca sa ajunga la mesajul care trebuie transmis. Resursele nu sunt suficiete, pentru ca acest tip de studiu costa, la fel si comunicarea. In acelasi timp, nici presiunea fata de administratie si fata de membrii comunitatii stiintifice nu poate fi foarte mare, atata vreme cat Televiziunea publica nu dedica nici macar cinci minute industriei vinului, in conditiile in care acest sector este unul dintre contributorii importanti la PIB.
     Reporter: Revenind la vinurile moldovenesti - cum vedeti dumneavoastra aceasta noua provocare pentru piata autohtona a vinului?
     Catalin Paduraru: Republica Moldova este prezenta la targul de profil din aceasta toamna (n.r. des-fasurat zilele trecute in Capitala) atat printr-un stand, sindicalizat, al vinurilor moldovenesti, asa cum noi nu obisnuim sa facem, cat si printr-un stand al micilor producatori, separat. Sunt doua fronturi pe care noi nici nu le puteam anticipa. Moldovenii sunt intr-o pozitie buna, ceea ce trebuie sa ne dea de gandit, pentru ca daca ei pot face acest lucru cu resurse minimale financiare, atunci, in momentul in care marii jucatori vor intra pe piata noastra, turbulentele vor fi de o amplitudine greu de anticipat in momentul de fata. Si vor veni. Sunt jucatori pe piata moldoveneasca a vinului cu miliarde de euro, care mai au si angajati din Romania si cunosc foarte bine piata noastra, si care nu asteapta decat momentul propice. Cand vor veni in Romania, vor dis-loca de la raft in proportii ravasitoare produsul romanesc, care nu a comunicat decat pretul, pentru ca ei pot veni cu orice fel de pret, pentru orice fel de categorie.
     Problema este ca marea masa a consumatorilor nostri este total needucata, reperul de achizitie fiind pretul.
     Reporter: Care este nivelul calitatii vinurilor din Moldova?
     Catalin Paduraru: Moldovenii stau foarte bine din punctul de vedere al calitatii vinurilor. Au reusit sa aiba o evolutie fantastica, sunt confruntati cu probleme reale mult mai mari decat ale noastre, fiind obligati sa fie prezenti pe pietele externe. In aceste conditii, produsul lor a devenit foarte reusit din punct de vedere estetic, de o calitate foarte buna, sus-tinut de o determinare care este echivalenta pe viata si pe moarte, pentru ca ei sunt foarte dependenti de vin, acest produs reprezentand foarte mult in economia lor. Moldova este tara cu cea mai mare suprafata de vita de vie raportata la suprafata totala agricola. Exista toate datele favorabile din punct de vedere istoric si la ei, spatiul georgrafic dintre Prut si Nistru fiind aproape echivalent cu cel din Bordeaux. Asadar, au de unde produce calitatea, iar ei, spre deosebire de noi, dubleaza viticultura aproape intotdeauna cu oenoturis-mul.
     Reporter: Sunt si la noi producatori de vin care au inceput sa faca oenoturism...
     Catalin Paduraru: Oenoturismul este un produs care ar avea foarte mare succes in Romania. In general, turismul romanesc nu ofera foarte multe lucruri. Actualul tip de turism nu are nicio perspectiva daca nu este condimentat cu oenotursim, cu echitatie, cu pescuit, cu drumetii etc. Este adevarat ca au incept unele crame sa practice acest tip de turism si, in acelasi timp, unele companii turistice au construit locuri de cazare in regiuni aglomerate cu crame. Aici ar trebui sa ne orientam - sa dezvoltam acest sector. Insa, nefiind reglementat, cred ca o s-o luam de la capat cu toate obstacolele, peste care am putea trece daca ar exista un cadru de clasificare si de orientare. Supra-reglementarea in capitalism nu este un lucru de dorit, dar criteriile de acordare a unor calificative pot fi facute si, astfel, pot fi evitate greselile care au avut loc pana acum. Oenotursimul nu este un lucru foarte vechi, deci clar avem o sansa in aceasta directie - una din putinele sanse pe care le avem in turism.
     Reporter: In contextul in care moldovenii au primit interdictie de a exporta in Rusia, noi nu am profitat de aceasta situatie ca sa ne extindem pe piata ruseasca?
     Catalin Paduraru: Romania, in general, parcurge niste povesti date de miraje ce ar trebui demontate. Vecinii nostri din nord - polonezii, ucrainienii, rusii etc. pot constitui piete foarte bune de desfacere. Pe noi ne interseaza, insa, fantasmagoricele piete ale SUA, unde nu vom putea intra niciodata semnificativ, ne intereseaza Canada, China - care va deveni un exportator in viitor etc. In Ministerul Economiei nu exista un departament care sa centralizeze aceste date, sa le puna cap la cap, sa emita prognoze, strategii si, astfel, toate eforturile pe care dumneavoas-tra, ziaristii, le faceti si pe care noi, din domeniul cercetarii, de asemenea le facem, raman exercitii fara finalitate. Producatorii sunt obligati de exercitiul financiar sa se gandeas-ca doar la ziua de maine. Nu putem cere unui producator sa aiba viziune si sa se gandeasca ce se intampla pes-te 20 de ani. Cei care fac acest lucru au sansa de reusita.
     As dori sa atrag atentia ca, in cinci ani de zile, capitalul romanesc din viticultura va fi minoritar daca rama-nem pe drumul pe care suntem acum. Va fi o tragedie, pentru ca vinul nu este un produs agricol fara identitate, nu este grau care se vinde pe bursa, este vinul nostru, este mostenire, empatie de coeziune sociala, care dispare daca nu avem grija de el. Astfel, vom ramane in fata unor produse straine, pentru ca, repet, sunt importatori care acum pot sa disloce 60% din produsele noastre de pe raft fara niciun fel de emotie financiara.
     Reporter: Multumesc! 

     * Compania Domeniile Tohani a lansat un cupaj de trei soiuri albe
     Producatorul de vinuri Domeniile Tohani a lansat, anul acesta, un cupaj de trei soiuri albe - Chardonnay, Tamaioasa Romaneasca si Sauvignon Blanc -, care a stat sase luni la baric si sase luni in sticla.
     Stefan Timofti, sommelier si manager de evenimente in cadrul companiei, ne-a precizat: "Valahorum este o reteta care speram sa aiba succes, pentru ca deja avem un feedback foarte bun. Noul vin este prezent exclusiv in HoReCa, cantitatea produsa fiind de 3000 de sticle".
     Stefan Timofti ne-a mentionat ca, in HoReCa, Domeniile Tohani comercializeaza patru game de vin, in retail producatorul fiind prezent cu alte trei tipuri de vin.
     Tohani detine 500 de hectare de vie, din care 200 ha sunt plantate cu Feteasca Neagra.
     "Tohani are o istorie veche si una moderna. Cea veche se intinde pana in 1773. Istoria noua incepe in 1959, cu infiintarea IAS, care a dat nastere la plantari. Pe parcurs-ul timpului au avut loc replantari, din Feteasca Neagra ramanand 13 hectare din vita plantata in 1959", ne-a declarat Stefan Timofti. Domnia sa a completat ca investitiile care vor urma vor fi focalizate pe crama.
     Domeniile Tohani ocupa al saselea loc in piata interna de profil, a subliniat sommelierul. Capacitatea maxima de productie a companiei este de circa 10 -12 milioane de sticle, anual, dupa cum ne-a spus domnia sa. Producatorul de vinuri exporta in piete precum China, Japonia, Germania sau Italia.
     
     
     * Circa 30% din vanzarile Vinarte - la export
     In jur de 30% din vanzarile Vinarte merg la export, dupa cum ne-a spus Adrian Badea, manager HoReCa, in cadrul companiei.
     Domnia sa ne-a precizat ca vinurile exportate merg in principal in Polonia, China, Canada si Franta. Vinarte intentioneaza sa-si extinda vanzarile atat in aceste zone, cat si in alte regiuni.
     Cel mai nou produs al Vinarte este Nedeea - un asamblaj din trei soiuri romanesti (Feteasca Neagra, Novac si Negru de Dragasani) -, care a fost deja lansat in doua editii - 2011 si 2013 -, doar pentru segmentul HoReCa.
     Tot in HoReCa, Vinarte mai are o gama dedicata (cu sase branduri) si gama Colectie (cu sapte etichete). In retail, compania comercializeaza o gama ce cuprinde opt etichete, ne-a explicat domnul Badea. Potrivit domniei sale, vinurile de la Vinarte dedicate HoReCa stau la baric minim sase luni.
     Prezent la targul de vinuri care s-a desfasurat in Capitala zilele trecute, Adrian Badea ne-a mai spus ca anul viticol 2016 a fost unul foarte bun.
     Domnia sa ne-a precizat: "Avem trei zone viticole in Romania - o crama la Samburesti, unde detinem 43 de hectare pe rod si producem doar Cabernet Sauvignon; una la Dealu Mare, cu 80 de hectare, unde se produce foarte bine Merlot si una in Mehedinti, langa Drobeta Turnu Severin, unde avem 135 de hectare pe rod si unde producem atat vinuri rosii, precum si toate vinurile albe".
     Domnia sa ne-a precizat ca in crama de la Dealu Mare compania a produs echivalentul a 100.000 de litri de vin.

   

2016-11-28

Autor: