Consumator Online

Stire tematica: Telefoane

Bursa : Concurenta nu mai este o problema pentru marile companii din Europa

luni 25 iulie 2016
Concurenta nu mai este o problema pentru marile companii din Europa

     Banca Centrala Europeana a publicat saptamana trecuta lista companiilor europene ale caror obligatiuni au fost cumparate prin tiparire in prima etapa a programului CSPP (Corporate Sector Purchase Programme), care a avut loc la inceputul lunii trecute
Concurenta nu mai este o problema pentru marile companii din Europa

     Banca Centrala Europeana a publicat saptamana trecuta lista companiilor europene ale caror obligatiuni au fost cumparate prin tiparire in prima etapa a programului CSPP (Corporate Sector Purchase Programme), care a avut loc la inceputul lunii trecute.
     Detaliile de pe site-ul BCE privind CSPP arata ca participa sase banci centrale (Belgia, Germania, Franta, Italia, Spania si Finlanda), iar achizitiile se vor face atat de pe pietele primare cat si cele secundare, insa de pe pietele primare nu vor putea fi cumparate obligatiuni ale companiilor din sectorul public. De asemenea, ratingul minim al obligatiunilor cumparate de BCE trebuie sa fie BBB-.
     Din pacate, doar Bundesbank, banca centrala a Germaniei, a publicat si numele beneficiarilor, alaturi de ISIN-ul obligatiunilor cumparate. Banca Italiei, a Belgiei, a Finlandei si a Frantei s-au multumit sa dezvaluie doar ISIN-ul, lasandu-i pe investitori sa caute singuri numele companiilor.
     "Dupa anuntul BCE din martie 2016, exista o serie de dovezi conform carora companiile au cautat sa beneficieze cat mai mult, accelerandu-si emisiunile nete de obligatiuni", se arata intr-o analiza a organizatiei neguvernamentale Bruegel.
     Ultimele date ale Bancii Centrale Europene par sa confirme aceasta ipoteza. In lunile martie, aprilie si mai din acest an, emisiunile nete de obligatiuni corporate au depasit 60 de miliarde de euro, depasind semnificativ emisiunile nete anuale din 2014 si 2015, de 50 miliarde, respectiv 56 de miliarde de euro (vezi graficul).
     Zerohedge a preluat o analiza de la Bank of America, in care se arata ca BCE a cumparat 440 de emisiuni de obligatiuni corporate, de la 158 de companii diferite. Pe lista celor mai "populare" achizitii se afla Deutsche Bahn (12 emisiuni de obligatiuni), Telefonica (11), BMW (10), Daimler (9), ENI (9), Orange (9), Engie (8), Iberdrola (8), Total (7) si Enel (7). "Pe scurt, au cumparat aproape tot", scriu analistii de la Bank of America.
     Pe lista obligatiunilor cumparate de Bundesbank se mai afla nume mari precum Volkswagen, Bosch, Metro, Deutsche Telekom, Continental, SAP, Lufthansa sau E.ON.
     Intr-o analiza Citi de la inceputul lunii se arata ca "divergenta dintre aspectele tehnice puternice create prin CSPP si un mediu macroeconomic tot mai negativ continua sa creasca".
     Analistii bancii americane nu fac decat sa sublinieze, de fapt, ruperea de realitate a pretului obligatiunilor corporate europene de elementele fundamentale care ar trebui sa se sustina.
     O alta analiza de la Citi, ulterioara publicarii datelor BCE, arata si "discriminarea" tot mai mare intre costurile de finantare ale companiilor eligibile pentru participarea in programul CSPP si a celor care nu sunt eligibile.
     Este evident ca interventia BCE, in numele atingerii tintei de inflatie, afecteaza puternic competitivitatea mediului european de afaceri.
     Despre extinderea programului de relaxare cantitativa la cumpararea obligatiunilor companiilor, jurnalistul britanic Matthew Lynn scrie, in The Telegraph, ca reprezinta "o forma de nationalizare pe usa din spate" si aminteste ca "distorsioneaza competitia, deoarece favorizeaza companiile cu bune conexiuni politice in locul celor care ofera cele mai bune produse".
     Cand BCE cumpara obligatiuni ale unei companii, costul capitalului scade pentru acea companie, care beneficiaza, astfel, de un avantaj semnificativ in fata competitorilor.
     Oare "achizitiile" BCE nu pot fi considerate drept ajutor de stat? Se pare ca nu, deoarece Comisia Europeana este foarte tacuta in aceasta privinta.
     De "bunavointa" BCE a beneficiat inclusiv multinationala belgiana Anheuser-Busch InBev NV, cel mai mare producator mondial de bere, care a emis obligatiuni cu o valoare record pe piata europeana, de circa 13 miliarde de euro, pentru achizitia altui gigant din industrie, SABMiller.
     Doar aceasta tranzactie este suficienta pentru a arata cum banii din nimic sunt folositi pentru achizitionarea de active reale si reprezinta un semnal de alarma major pentru natura economica a "privatizarilor" care au mai ramas de facut prin Europa de Est.
     Bancile centrale participante in cadrul programului CSPP au cumparat inclusiv obligatiuni ale unor companii aflate, recent, foarte aproape de faliment, cum este Glencore.
     Analistii de la Bank of America mai subliniaza ca programul BCE reprezinta, de fapt, "QE pentru intreaga lume", in conditiile in care sunt eligibile si companiile din afara zonei euro, dar care au emis obligatiuni pe piata unica prin intermediul unor subsidiare inregistrate local.
     Printre corporatiile din afara zonei euro aflate pe lista achizitiilor de obligatiuni se afla Nestle, Novartis si Adecco (Elvetia), Unilever (Marea Britanie), dar si Bunge sau Schlumberger, din Statele Unite. Ultima companie, cea mai mare la nivel mondial pe piata serviciilor petroliere, tocmai a anuntat concedierea a inca 8.000 de angajati, pe fondul mentinerii pretului scazut al petrolului.
     Structura achizitiilor, respectiv includerea in prima parte a programului CSPP a 36% pana la 52% dintre obligatiunile eligibile din categoria de rating BBB si numai a 16% pana la 36% a obligatiunilor eligibile din categoria A, arata ca BCE si-a asumat un risc de credit semnificativ, conform analistilor de la Bank of America.
     Odata ridicata aceasta "povara" de pe spatele investitorilor, singura lor grija mai ramane cea a profitului, insa si aceasta se poate dovedi o problema majora, dupa cum arata ultimele rezultate financiare ale companiilor din Europa si SUA.
     Probabil ca achizitiile de obligatiuni prin tiparire nu vor conduce la ceea ce jurnalistul Matthew Lynn numeste "nationalizare pe usa din spate" si nici nu este nevoie de acest lucru. Intarirea "mariajului" dintre corporatii si stat, altadata cunoscut sub numele de fascism, este suficient.
     Din pacate, "mariajul" nu este suficient pentru crearea conditiilor de relansare a economiilor europene, unde rolul primordial il joaca firmele mici si mijlocii.
     Acum supravietuirea si prosperitatea acestora este pusa sub un mare semn de intrebare, iar reformele structurale amintite mereu de Mario Draghi, vor ramane, pentru mult timp, doar un ideal nerealizabil.   

2016-07-25

Autor: