News ZP Interceptor

Stire tematica: resurse umane

ziarulfinanciar : Motivele ascunse pentru care oamenii cheltuiesc prea mult

marşi 10 noiembrie 2015
Autor: Catalina Apostoiu 10
.11.2015 Cum ne putem tine cheltuielile sub control? Majoritatea oamenilor sunt de acord ca sunt necesari mai multi pasi: realizarea unui buget, stabilirea unui echilibru intre cheltuieli si venituri, monitorizarea achizitiilor. Totusi, pe nesimtite, desi toti acesti pasi sunt respectati, bugetele sunt de fiecare data depasite si o luam de la capat, scrie Wall Street Journal.

De ce oare? Ce ne face sa cheltuim prea mult desi aparent respectam toti pasii? Raspunsurile gasite de cer­ce­tatori par sa aiba legatura cu impulsurile psihologice. Felul in care sunt alcatuiti mental oamenii, de exemplu, le per­mite acestora sa anticipeze veniturile viitoare, dar nu si sa-si imagineze cheltuielile viitoare, ceea ce duce la stabilirea unor bugete nerealiste. Modul in care ne concepem resursele emotionale conteaza de asemenea. Daca isi imagineaza puterea vointei drept ceva limitat,  oamenii vor simti nevoia de a se autorasplati cu lucruri de genul cumparaturilor de impuls cand reusesc sa-si atinga vreun obiectiv. Iar cateodata oamenii ataseaza o valoare atat de mare capacitatii de a fi responsabili din punct de vedere fi­nanciar, incat ajung sa faca alegeri care costa mai mult, cum ar fi realizarea de achizitii importante pe baza de credit in loc de economii.

Iata ce descopera stiinta cu privire la impulsurile noastre ascunse legate de cheltuieli si economisire si cum ne putem corecta cele mai mari greseli.

Sa conferim viitoarelor cheltuieli suficienta importanta. O parte esentiala a unui plan financiar de succes priveste estimarea veniturilor si cheltuielilor viitoare.

Obiectivul general este, bineinteles, sa nu cheltuim mai mult decat castigam. Adesea, insa, mentalul nostru, intervine.

Problema: din motive pe care cercetatorii incearca inca sa le inteleaga, oamenii au dificultati in a-si estima cheltuielile. Potrivit unui studiu din 2008, oamenii utilizeaza modele prea simpliste de rationament care se concentreaza prea mult pe venituri.

Iar acest lucru are implicatii uriase in ceea ce priveste realizarea planurilor financiare, spune John Lynch, director de cercetare la Universitatea din Colorado. Cand isi fac planuri financiare, oamenii se gandesc la venituri, dar nu se concentreaza cu adevarat asupra cresterii cheltuielilor, astfel incat ajung sa considere ca-si permit lucruri pe care de fapt nu si le permit.

Lynch si echipa sa cauta solutii comportamentale pentru aceasta dilema, insa acesta considera ca stabilirea unui buget clar reprezinta un element vital.

Sa cunoastem adevaratul cost al sentimentului de responsabilitate.

Pentru multi, un plan financiar vizeaza concentrarea pe un singur obiectiv: pastrarea si acumularea unui anumit volum de economii. Este un obiectiv valoros, insa unele studii recente sugereaza ca in acest fel oamenii tind sa cheltuiasca mai mult decat ar face-o altfel.

Abigail Sussman, profesor de marketing la Booth School of Business de la University of Chicago, are o teorie: Economisind oamenii se simt mai responsabili din punct de vedere financiar. Insa aceasta dorinta de a te simti responsabil poate fi atat de puternica, incat poti ajunge sa te imprumuti la dobanzi mari pentru a-ti mentine economiile la un nivel ridicat si a avea un sentiment pozitiv privitor la tine insuti.

Sussman spune ca oamenii ar trebui sa aiba o viziune de ansamblu si sa nu priveasca toate deciziile prin prisma pastrarii economiilor. Cei care au o plasa de siguranta solida reprezentata de economii ar trebui sa realizeze un plan financiar care sa includa posibilitatea de a cheltui din economii pentru a evita indatorarea.

Sa nu mai cheltuim pentru a ne autorasplati.

Multi dau gres si cheltuiesc prea mult de fiecare data din cauza modului in care percep puterea vointei si a ceea ce considera ca merita pentru faptul ca recurg la ea.

Potrivit unor studii, unii oameni isi imagineaza vointa drept o resursa limitata, in timp ce altii o vad drept o resursa ce nu se epuizeaza niciodata. De aceea exista comportamente foarte diferite in perioade de stress. Cei din prima categorie considera ca merita sa se autorasplateasca pentru ca dau dovada de o oarecare vointa, in timp ce cei din a doua categorie nu considera autorasplatirea drept necesara.

Cei din prima categorie au diverse metode, totdeauna nesanatoase, de a se autorasplati, cum ar fi consumand junk food sau a cheltui peste buget. Acest comportament este relevat de un studiu realizat in 2015 de catre o echipa de cercetatori de la Universitatea Stanford si Universitatea din Zürich.

Modificarea modului in care o persoana percepe vointa ar necesita probabil un efort pe termen lung, spune Veronika Job de la Universitatea din Zürich. Pe termen scurt, aceasta recomanda ca cei din prima categorie sa incerce sa gaseasca alte modalitati de a se autorasplati, cum ar fi practicarea unui sport, plimbari in natura sau meditatie.

In plus, sugereaza aceasta, cei care tind sa se autorasplateasca dupa perioade stresante ar trebui sa evite sa ajunga in situatii in care ar putea fi tentati sa piarda controlul. ?Daca stii ca ai avut o zi proasta si ca tinzi sa mergi la cumparaturi pentru a te autorasplati, ar trebui sa eviti sa te indrepti in directia magazinelor in ziua respectiva?, spune Job.

Dispozitia este importanta.

Alte studii au inceput sa analizeze relatia dintre starile sufletesti si obiceiurile legate de cheltuieli. Starile sufletesti influenteaza modul in care te raportezi la bani. 

Potrivit unui studiu realizat in 2012 in randul a 4.500 de consumatori olandezi, oamenii nefericiti economisesc mai putin, cheltuiesc mai mult si au o mai mare inclinatie catre consum. Acestia au un control restrans asupra propriilor cheltuieli si prevad o crestere a inflatiei pe viitor. Oamenii fericiti, pe de alta parte, se comporta exact invers. Acestia economisesc mai mult  pentru a beneficia de pe urma preturilor mai mici pe termen lung si cheltuiesc mai putin pe termen scurt.

Cahit Guven, profesor de economie la Deakin University din Australia, ne sugereaza sa amanam luarea de decizii financiare pana in momentul in care starea noastra se imbunatateste. Acesta recomanda de asemenea sa ne revizuim planurile financiare daca pare ca ne concentram prea mult pe termen scurt si sa implicam si alte persoane apropiate in realizarea planurilor financiare.

Nu lasati valoarea proprietatilor detinute sa va tenteze.

Multi oameni cheltuiesc mai mult atunci cand valoarea activelor detinute, in special proprietati, urca, desi in realitate activele respective nu le vor creste puterea de cumparare pe viitor.

Exista mai multe posibile explicatii. Mai intai, cu cat valoarea unei proprietati creste, cu atat oamenii simt ca au bani in plus de cheltuiala sau se pot imprumuta mai mult oferind proprietatea drept garantie.

Daniel Cooper, economist la Rezervele Federale din Boston, spune ca in general trebuie sa ne gandim la locuintele noastre nu ca la o investitie, nici macar ca la un activ financiar, ci ca la un loc de locuit. In plus, nu trebuie sa ne gandim la locuinta ca la un mijloc de a imprumuta mai multi bani.

 


Autor: