News ZP Interceptor

Stire tematica: resurse umane

Gandul : Noile taxe care se pregatesc la Palatul Victoria. Ce angajamente si-a luat Ponta in scrisoarea de intentie pe care a trimis-o FMI

marţi 17 septembrie 2013
Mediafax Foto

Scrisoarea de intentie trimisa saptamana trecuta la Washington, prin care Guvernul isi asuma in scris angajamentele fata de FMI in vederea semnarii unui nou acord cu institutiile financiare internationale, include mai multe referiri la taxele si impozitele pe care Executivul le are in vedere decat si-au asumat public premierul Victor Ponta si ministrii Daniel Chitoiu si Liviu Voinea, principalii negociatori


.

Scrisoarea, tinuta secreta de Guvern pana la intrarea in boardul FMI de la sfarsitul lunii, face mentiuni la aplicarea CASS-ului de 5,5%, de la 1 ianuarie 2014, pentru toate veniturile din chirii, la accizele pentru produsele de lux deja introduse in lege, dar si la taxarea proprietatilor in functie de destinatie plus la largirea bazei de impozitare pentru colectarea contributiilor la pensii, fara a se specifica clar daca vor mai exista exceptii.

VEZI AICI SCRISOAREA CATRE FMI

Acordul de tip stand-by se va derula timp de doi ani, pana in 2015, si  ar urma sa puna la dispozitia Guvernului 3 miliarde de lei - doua de la FMI si unul de la Banca Mondiala - pentru situatia in care va avea nevoie de un imprumut. Al patrulea miliard negociat in iulie vine de la Bruxelles. Delegatia FMI va evalua trimestrial progresele in primul an si semestrial in al doilea. Prima evaluare va avea loc pe 20 decembrie 2013, iar a doua pana la 28 martie 2014.

Gandul prezinta in exclusivitate continutul integral al scrisorii ale carei linii generale urmeaza sa fie prezentate marti de premierul Victor Ponta in plenul Parlamentului, de la ora 16.00. Potrivit textului scrisorii, „Romania continua sa fie vulnerabila la socuri externe si la tulburari pe pietele externe de capital”, are „venituri slabe si presiuni pe cheltuieli din ce in ce mai mari”, "imprumuturile neperformante au crescut cu 20% fata de 2011", iar „arieratele au inceput sa scada la nivelul autoritatilor locale,  dar au inceput sa creasca din nou in administratia centrala”. In plus, Guvernul are mari restante in privinta privatizarilor asumate anterior.

Citeste si Ponta anunta scaderea TVA la paine si cresterea accizelor la alcool, aur, ceasuri si masini de lux. "Am incheiat negocierile pentru un nou acord cu FMI"

Noile taxe pe proprietate, in functie de destinatie

In fata FMI, Guvernul anticipeaza o crestere economica de 2% in 2013 bazata pe exporturi si pe recolta agricola. Tinta de deficit fiscal asumata este de 2,4% din PIB pentru 2013, angajamentul pentru 2014 fiind scaderea la 2% din PIB. Pentru a o atinge, la Palatul Victoria se "analizeaza" cresterea veniturilor prin majorarea sau introducerea unor noi taxe si impozite.

Astfel, Guvernul instiinteaza FMI ca, pentru majorarea venitului minim garantat de la 1 ianuarie 2014 si pentru acordarea unor ajutoare la incalzire din septembrie, intentioneaza sa extinda numarul platitorilor de CAS si sa umble la taxele pe proprietate. „Pentru a contrabalansa aceste masuri, vom explora masuri pe parte de venituri in ceea ce priveste taxele pe proprietate.  Vom evalua de asemenea reforme in domeniul contributiilor sociale pentru largirea bazei”, se arata in documentul trimis la Washington, dupa aprobarea in Guvern saptamana trecuta.

Detalii despre aceste intentii, se regasesc intre angajamentele asumate in privinta politicii fiscale. Taxele pe proprietate ar urma sa fie modificate inainte de finalul anului. „Inainte de finalizarea bugetului pe 2014, vom revizui baza de impunere pentru taxele pe proprietate, baza ce va varia in functie de destinatia proprietatii si nu de statutul juridic al proprietarului”, se mentioneaza in scrisoarea de intentie.

Noi taxe ar urma sa fie percepute in domeniul petrolier, un grup interministerial lucrand deja la un nou regim de taxare si de redevente care va intra in vigoare inh 2015 si va fi valabil pana in 20124.

Cui ii mai pregateste Guvernul retinerea CAS

In document se aminteste si de retinerea contributiilor pentru pensii de la un numar mai mare de contribuabili, fara insa a se preciza concret caror categorii de venituri ar urma sa li se aplice masura si nici de cand. „Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorata colectarea veniturilor si cum ar putea fi redusa impozitarea muncii prin largirea bazei sistemului de contributii sociale. (...) Pana la mijlocul lunii octombrie 2013, vom pregati un pachet de reforma pentru contributiile de sanatate care sa vizeze finantarea sistemului public de sanatate pe baza unei combinatii de taxa obligatorie, in concordanta cu pachetul de baza, si o contributie voluntara ce va fi platita de cei care doresc sa beneficieze de o asigurare medicala suplimenatra. In acest scop vom aproba o ordonanta de guvern de largire a bazei de contributie prin aplicarea unei taxe obligatorii (contributie la fondul de sanatate) asupra veniturilor obtinute de persoanele fizice din chirii, care sa fie implementata de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislatia de restructurare a sistemului de asigurari sociale prin care se largeste baza prin reducerea diferentelor ce exista in baza de pensii pentru diferitele activitati prestate derulate (activitate de natura salariala, activitati de tipul PFA, drepturi de autor etc). Inainte de a aduce orice fel de modificari sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI si CE”, se angajeaza Guvernul.

Contributiile pentru pensie (CAS) sunt de 20,8% din salariul brut la angajator si de 10,5% la angajat, iar contributiile pentru asigurari de sanatate (CASS) de 5,5%.

Controverse in jurul drepturilor de autor si ale PFA

Despre universalizarea CAS au vorbit premierul si ministrul de Finante si cu parlamentarii, saptamana trecuta, inainte de aprobarea scrisorii. In urma discutiei lui Victor Ponta cu grupul UDMR, deputatul Erdei Doloczi István, membru in Comisia de buget-finante, a explicat pentru gandul ca una din intentiile Guvernului vizeaza eliminarea exceptiilor de la plata acestor contributii. Printre actualele exceptii se numara contribualilii care au venituri din agricultura si din activitati independente, proprietate intelectuala, PFA care au si contracte de munca. "Largirea bazei de impozitare e un gest firesc. Principiul e ca impozitarea trebuie sa fie nediscriminatorie, sa nu existe exceptii, iar oricine realizeaza venituri va trebui sa plateasca acea contributie pentru pensii", spune deputatul UDMR.

Ministrul Daniel Chitoiu sustine insa ca Guvenul nu se va atinge de PFA sau de drepturile de autor. "Reducerea diferentelor din baza de pensii, asa cum este scris in fragmentul in cauza, se refera la scaderea CAS-ului pentru activitatile de natura salariala si nicidecum la majorarea fiscalitatii pentru PFA si drepturi de autor. In acest fel, printr-o relaxare a fiscalitatii, noi credem ca vom da o gura de aer mediului de afaceri, reusind totodata sa scoatem la suprafata din economia subterana un numar important de locuri de munca care vor contribui astfel la largirea bazei de impozitare", a declarat ministrul Finantelor luni pentru Mediafax, aratand ca intentia ar fi de reducerea a CAS, dar nefacand nicio referire la noile categorii care ar urma sa largeasca baza de impozitare.

O ipoteza similara a lasat si Victor Ponta. Intrebat intr-un interviu la TVR care ar fi prima masura fiscala pe care ar lua-o in 2014, premierul a vorbit de "reducerea contributiilor de asigurari sociale, pentru ca, intr-adevar, in timp ce cota unica este o fiscalitate scazuta fata de media europeana, TVA e principala sursa de venituri, contributiile de asigurari sociale sunt la un nivel foarte inalt si practic ingreuneaza crearea de noi locuri de munca si mai ales munca la alb".

Reforma in sanatate. Mai putine medicamente compensate

Dincolo de aplicarea CASS veniturilor din chirii, Guvernul planuieste reducerea cheltuielilor in sanatate. Lista medicamentelor compensate va fi modificata, prin OUG, pana la 31 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2014 va exista un pachet de baza, cu un numar limitat de servicii medicale, restul fiind incluse intr-o asigurare privata de sanatate, denumita asigurare complementara. Pachetul de servicii de baza va fi finalizat pana la 30 septembrie.

7 milioane si jumatate de carduri de pacient vor fi tiparite cu acelasi temen limita, restul urmand sa fie emise in 2014.

O alta „masura” guvernamentala este tiparirea, de la 1 ianuarie, a drepturilor pacientilor pe spatele retetelor.

Ce se intampla cu dividendele "mascate in imprumuturi"

„Inregistram progrese in cadrul initiativei noastre privind Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM)”, sustine Guvernul, venind in fata FMI cu 30 de verificari demarate si 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declaratiei de venit din strainatate.

Pentru a obtine noi venituri la buget, Ministerul Finantelor a  luat in atentie dividendele pe care oamenii de afaceri si le "mascheaza" in imprumuturi catre propriile companii, pentru a nu plati impozite. „Vom continua sa imbunatatim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definitiei veniturilor a caror sursa nu se cunoaste si prin clarificarea caracterului impozabil al platilor de dividende, care sunt in prezent frecvent mascate ca rambursari neimpozabile de imprumuturi acordate companiilor”, se arata in scrisoarea trimisa la Washington.

Arieratele, pe lista marilor restante

In randul marilor restante fata de angajamentele anterioare asumate in negocierile cu FMI, ramane in continuare problema arieratelor. Daca la negocierile cu FMI din iulie, Guvernul a intrat cu arierate - numai la nivelul administratiei locale - de 502 milioane de lei (din care 360 de milioane pe facturi contestate), datele de la finalul lunii august arata ca datoriile primariilor fata de firmele private continua sa creasca. Astfel, surse guvernamentale au precizat pentru gandul ca, la finalul lunii august, arieratele administratiei locale ajungeau la 540 de milioane de lei (din care Guvernul recunoaste oficial dopar 179,2 milioane, aferente proiectelor aprobate de la Bucuresti).

Ca solutie, Ponta propune "un audit independent" al proiectelor ramase inca in derulare din programul PNDi, lanasat de Elena Udrea si "un raport privind riscurile fiscale" cxare ar urma sa fie gata pana la finalul anului.

Incepand din septembrie 2013, Guvernul se angajeaza sa publice situatii lunare privind arieratele si, trimestrial, masurile luate pentru a le reduce. Totodata „evalueaza posibilitatea unor transferuri de la bugetul de stat la autoritatiule locale” pentru a achita din facturile restante. In privinta celor 360 de milioane de lei pe care Ministerul Finantelor le-a scos din calcul contestand facturile, Curtea de Conturi, ar urma sa faca un raport de audit pana la sfarsitul lunii noiembrie.

Primariile si ministerele isi pun proiectele "neeuropene" in cui

In logica unei schimbari de strategie pentru absorbtia fondurilor europene, Guvernul planuieste sa faca un adevarat filtru al proiectelor de investitii. Acesta ar urma sa fie Unitatea de Evaluare a Investitiilor Publice de la Ministerul Finantelor la care face angajari pana la finalul lunii septembrie. „Incepand din 2014, nu se va mai apoba niciun proiect nou semnificativ de investitii publice, finantat de administratia centrala fara a fi mai intai evaluat de UEIP", se arata in scrisoarea de intentie catre FMI.

Prin ordonanta de Guvern, se vor stabili criteriile de evaluare, prioritizare, evaluare si gestionare a proiectelor noi de investitii publice. „Pana la mijlocul lunii octombrie 2013, vom adopta, prin Memorandul de Guvern, o lista cu proiecte semnificative prioritizate”, se angajeaza Executivul.

Pentru proiectele pe fonduri structurale si de coeziune, pentru care Romania are rezervate 20 de miliarde de euro in perioada 2014-20120,  „se vor acorda imprumuturi nete in limita imprumuturilor nete de 3 miliarde de lei", in timp ce cheltuielile pentru proiecte neeligibile vor fi limitate la 2 miliarde de lei. Niciun parteneriat public-privat nu se va face fara acordul Bancii Mondiale.

Strategia in cazul companiilor de stat

In privinta companiilor de stat, Guvernul are in vedere in cadrul noului program trei axe prioritare de actiune. In primul rand este vorba despre masuri consolidate de reducere a arieratelor intreprinderilor de stat. Angajamentul va fi reflectat printr-o tinta indicativa a arieratelor cumulate ale intreprinderilor detinute de administratia centrala, ministerele de resort urmand sa raporteze Finantelor la fiecare trei luni situatia arieratelor. Masurile includ conversia datoriilor in actiuni, inclusiv o masura de eliminare a datoriilor CFR Calatori catre CFR Infrastructura, insolventa sau lichidarea subsidiarelor CFR Calatori si CFR Infrastructura.

O a doua axa este reprezentata de implementarea managementului profesionist in companiile de stat, guvernul angajandu-se ca o astfel de conducere sa desemnata la Hidroelectrica pana la finalul lunii noembrie a acestui an.

In al treilea rand este vorba despre dereglementarea preturilor la energie, atat pentru consumatorii industriali, cat si pentru cei casnici. “pentru electricitate, dereglementarea completa  a preturilor la electricitate  pentru consumatorii industriali  va fi realizata pana la  data de 1 ianuarie 2014si pentru consumatorii casnici pana la data de 31 decembrie 2017. pentru gaze naturale intentionam sa implementam restul foii de parcurs pentru dereglementarea preturilor la gaze conform planificarii pentru a realiza dereglementarea completa pentru consumatorii industriali pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2015 si pentru consumatorii casnici pana la data de 31 decembrie 2018”, se arata in scrisoarea de intentie cu FMI.

“Nu am obtinut practic nimic in negociere”, este de parere fostul ministru al Finantelor Gheorghe Ialomitianu. “Guvernul se angajeaza sa aplice calendarul pentru liberalizarea preturilor la energie si la gaze ceea ce inseamna o crestere a tarifelor atat pentru sectorul privat, cat si pentru consumatorii casnici”, a explicat el, pentru gandul.

Electrica, Hidroelectrica si Oltenia, listate la anul

Guvernul isi propune vanzarea portofoliului de societati din subordinea Ministerului Economieii  si finalizarea a cinci societati energetice pe perioada programului.

Nuclearelectrica SA – Guvernul se angajeaza sa listeze la bursa 10%  din actiunile guvernului pana la finalul lui septembrie.

Romgaz – 15% din actiuni vor fi listate pana la mijlocul lunii noiembrie acest an.

Electrica  - Guvernul se angajeaza sa lanseze o oferta publica initiala pentru pachetul majoritar detinut de stat pana la finalul lunii mai 2014.

Oltenia – Inainte de privatizarea majoritara, Guvernul se angajeaza pentru listarea a 15%  pana la finalul lunii iunie 2014.

Hidroelectrica – Guvernul mentioneaza ca procesul de listare a fost intarziat  de atacarea in instanta a hotararii privind lansarea ofertei publice initiale a 10% din actiuni. Astfel, executivul se angajeaza ca listarea sa fie lansata  pana la finalul lunii iunie 2014, cu conditia ca hotararea judecatoreasca sa fie pronuntata pana la sfarsitul lunii septembrie a acestui an.

In cazul companiilor din sectorul transporturilor, in scrisoarea de intentie, Guvernul se angajeaza sa finalizeze tranzactia de vanzare cumparare pana la mijlocul lunii octombrie a acestui an. In conditiile in care privatizarea va esua, in document se prevede reluarea licitatiei. In cazul CFR Infrastructura si CFR Calatori exista angajamentul pentru finalizarea procesului de desemnare a unei noi conduceri  la CFR Infrastructura . De asemenea, se intentioneaza inchirierea a inca 1.500 de kilometri de cale ferata inoperabila. In document este prevazuta si majorarea tarifelor de transport calatori in septembrie. 

Ce spune Opozitia. Vass: "Ponta stie doar sa taxeze si sa minta"

Textul noii scrisori de intentie este dezaprobat de PDL si sustinut cu rezerve de UDMR.  "Ponta este premierul taxelor, al evaziunii, al birocratiei, al somajului si al non-valorii in politica. A semnat o scrisoare cu FMI care ii acopera incompetenta si incapacitatea de a rezolva problemele reale ale romanilor. In ultimul acord cu FMI, promisiunile Guvernului USL fata de FMI nu rezolva problema saraciei si a somajului din Romania, a blocajului din mediul de afaceri. USL nu relanseaza economia si nu poate propune solutii de creare de noi locuri de munca", spune prim-vicepresedintele PDL, Andreea Paul Vass, contactata de gandul.

Vass sustine ca USL a introdus si majorat 28 de taxe si impozite, dar colecteaza prost si a rectificat veniturile bugetare in minus cu 2 miliarde lei in acest an in urma vizitei FMI. "Bugetul Romaniei crapa la incheieturi. Mafia infloreste. Evaziunea a crescut cu peste 4 miliarde lei. O confirma Consiliul Fiscal in raportul pe anul 2012. Somajul a crescut cu peste 43 de mii de persoane de la inceputul acestui an pana in prezent. Companiile de stat, invatamantul si sanatatea sunt capusate de numirile politice ale “campionilor” in lipit afise electorale. Pierderile de la Oltchim s-au dublat in 2012 fata de 2011. Pierderile de la CFR Marfa au crescut de 4 ori. Profiturile de la Hidroelectrica sau CFR Calatori din 2011 s-au transformat in pierderi sub USL, in 2012. Disponibilizarile au depasit deja 5000 de persoane in acest 4 companii de stat. Non-valoarea este in fruntea tarii. Birocratiei ii merge bine. Reformele vitale si investitiile incepute de PDL sunt blocate. Am lasat o economie stabila pe care USL nu este capabil sa o guverneze. Stie doar sa taxeze, sa minta si sa trimita companiile in insolventa, iar oamenii in somaj", crede deputatul PDL, fost consilier pe probleme economice al fostului premier Emil Boc.

In grupul parlamentar al UDMR, rezultatele negocierii Guvernului Ponta nu au fost primite la fel de critic. "Disciplina fiscal bugetara e foarte importanta ca sa poti reduce arieratele si mai mult. S-a redus ceva, dar nu suficient. La fel de importanta este si punerea in miscare a sistemului economic prin privatizarea companiilor care nu aduc profit, ci produc pierderi sau prin instalarea managementului privat", indica deputatul Erdei Doloczi István, si el membru in Comisia de buget-finante, angajamentele guvernamentale pe care le considera prioritare.

In opinia parlamentarului UDMR, "toate aceste angajamente depind insa si de clasa politica". "Ultimul Cod Fiscal dateaza din 2002. Trebuie sa fii profet sa te descurci in Codul Fiscal. La intalnirea pe care am avut-o cu premierul si ministrii de resort, ni s-a promis ca va exista un nou Cod Fiscal care sa reduca fiscalitatea", sustine Erdei.

Ce stiu USL-istii din ce a negociat Guvernul. Hrebenciuc:  "Nu va fi nicio impozitare suplimentara pentru cei cu PFA sau drepturi de autor"

Contactat de  gandul, deputatul Viorel Hrebenciuc spune ca, dupa discutiile avute "cu factorii responsabili" in domeniu, “stie ca nu va fi nicio impozitare suplimentara pentru cei platiti cu drepturi de autor sau PFA”.

Singurii care spun ca nu au vazut scrisoarea sunt liberalii. In aceasta situatie este si liderul deputatilor PNL, Andrei Gerea, care spune insa ca este la curent cu informatiile de baza din documentul inaintat la Washington sub semnatura colegului sau de partid, Daniel Chitoiu, si ca, din datele sale, largirea bazei de impozitare se refera doar la scoaterea la lumina a muncii la negru.

Ca nu a vazut scrisoarea sustine inclusiv presedintele Comisiei de Buget din Camera, Gheorghe Dragomir, aratand ca scrisoarea de intentie va fi insa discutata “zilele urmatoare cu Ministerul de Finante si cu ministrul Voinea”. “Scrisoarea ne arata in continuare prudenta Guvernului Romaniei si in continuare monitorizarea pe care FMI o face asupra economiei romanesti. Sigur ca nu aduce nimic extraordinar, daca ne gandim doar la fondul de sanatate care va fi suplimentat in plus de la veniturile care vine de la chirii si alte masuri prea putin importante pentru ca nu modifica mult structura bugetara si nici configuratia impozitelor si taxelor actuale, nu facem decat sa ne uitam decat la aceeasi monitorizare a FMI. Mi-as dori ca in urmatorii doi ani sa fim capabili sa nu mai incheiem acorduri si economia sa functioneze si fara sa faca acorduri”, a declarat Dragomir pentru gandul Dragomir.

La randul sau, fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a tinut sa precizeze ca trebuie facuta o diferentiere intre un acord cu FMI si un imprumut la FMI. „Nu am discutat politic acest accord in interiorul PNL”, a subliniat pentru gandul Fenechiu. El a adaugat insa ca un nou acord cu FMI este necesar, deoarece Romania se afla in proces de restructurare a institutiilor. „Un acord cu FMI cred ca este necesar astazi, atat timp cat Romania se afla intr-un proces de restructurare a institutiilor si atat timp cat avem inca nevoie de o stabilitate si o credibilitate fiscala. Romania are acord cu FMI, care monitorizeaza permanent situatia economica si fiscala, institutiile financiare au mai multa incredere in Romania. Cat am fost ministru am colaborat foarte bine cu cei de la FMI, am simtit un sprijin real in ceea ce priveste atentionarea permanenta, protectie impotriva eventualelor derapaje”, apara Fenechiu acordul cu Fondul.


Autor: