Cotidianul
:: Taranii buchisesc limba Saparda ::
(347 afișări)
Publicat de
cotidianul
la Marți, 21 Iunie 2005 - 08:51 AM
Taranii buchisesc limba Saparda
Remus Radu
O armata de functionari ce vorbesc o noua limba de lemn, europenita integrarii, se zbate sa convinga taranul roman sa puna mina pe niscaiva bani nerambursabili. Dupa ani irositi cu cearta dintre ministerele ce si-o vroiau in subordine, rastimp in care taranii n-au aflat cum sa-si ridice o ferma platind numai jumatate din bani, Agentia Sapard a pornit lupta de promovare a fondurilor sale.
Taranii rezista.
Acest Bumbesti-Livezeni al integrarii, in care sint aruncati in lupta popi cu zimbet vinovat, primari cumsecade si abulici, dar si tineri cu carte, are loc acum, in 2005, la cinci ani de la nasterea Sapardului si inainte cu un an de trecerea sa in buna amintire. Banet ar fi, caci au ramas in asteptare pina in septembrie 2006, data la care vor fi acceptate spre analiza ultimele proiecte, 600 de milioane de euro. Adica jumatate din fondurile destinate Romaniei, zise de preaderare, pe toata durata de viata a Sapard.
Inainte de fondurile astea cu nume de jeep, au mai fost alte fonduri destinate Romaniei, tot pentru pregatirea cutremurului numit integrare. Si or sa mai vina altele, numite structurale, asta in 2007, cind s-ar zice ca ne-am fi apropiat de modelul european. Toate-s menite sa imputineze numarul fermierilor care vor da faliment dupa intrarea in spatiul economic european. Functionarimea a intrat in viteza. Iar taranii nostri rezista, se tin tare de ceea ce le pare lor ca-i traditie: sa puna ferma de vaci in centrul satului, sub fereastra scolii, sa inunde tarlaua cu ingrasamint chimic sau stupul cu antibiotice.
Patru Loganuri si-o dubita
O firma de publicitate, Mercury Promotions, a cistigat prin licitatie dreptul de a se ocupa de promovarea fondurilor Sapard si a declansat campania sub titlul Daca stii, ai!. Buget – 600.000 de euro. Astfel au aparut acum o luna sapte infocentre, pentru tot atitea regiuni de dezvoltare. De la infocentre pleaca spre judetele arondate asa-numitele Caravane Sapard, in fapt niste tineri cu patru Loganuri si o dubita, masini ce-ar trebui sa ajunga in opt luni de zile in o mie de comune, cite doua pe zi. Tinerii instaleaza in caminul cultural al locului un ecran, un video-proiector si un panou cu cinci desene despre afacerile construite cu banii europenilor: familii de albine, pensiuni agroturistice etc. Intilnirea dureaza aproximativ o ora. Banii Sapard nu-s toti de la europeni: din 10.000 de euro, spre exemplu, 7.500 vin din buzunarele vesticilor, iar 2.500 de la guvernul roman. Dar, pentru a-i avea, trebuie sa faci dovada ca ai de unde pune si tu inca zece mii. Bani gheata, nu terenuri sau case.
Judetul codas al fostului ministru
Zilele trecute a pornit din Craiova, de la infocentrul Olteniei, caravana condusa de Marius Vladu, 37 de ani, seful infocentrului. Loganul alb, pictat cu dealuri de fineata si tractoare inevitabil cu aer conditionat, ascundea in burta sa de plastic ieftin trei promotori, toti tineri. Dimineata, oamenii au lasat in urma satele Doljului traversate de magari cuminti cu botul cald si-au oprit, inainte de amiaza, in comuna Oprisor, putin dupa granita cu Mehedintiul, marcata doar de vorbele soferilor opriti in drum. Aici, in judetul care a dat degeaba tarii un fost ministru al agriculturii, Petre Daea, verdeata aproape tropicala de iunie ascunde o saracie sireata, olteneasca, precum zace ingropata mizeria din Bucuresti in timpuri de zapada. Mehedintiul e pe ultimul loc din tara la numarul de proiecte depuse.
Din anul 2000, au fost trimise Sapardului doar cinci proiecte - in alte judete media bate spre 40 - din care unul singur a biruit rigorile birocratiei de import. E vorba despre proiectul unei firme nemtesti de vinuri de la Oprisor, ce-a cistigat 950.000 de euro. Exemplul nemtilor nu i-a mobilizat pe tarani. Ba, dimpotriva, a functionat inhibator, pentru ca sumele rivnite de sateni sint de ordinul miilor de euro. Multora dintre ei li se pare enorma chiar si suma minima pe care trebuie sa o puna ca sa curga un proiect: cinci mii de euro. Si-n rindul celor strinsi in caminul cultural al comunei la intilnirea cu caravana, cam 25 la numar, isi facuse loc ideea ca nu ne putem pune noi cu nemtii. Un mustacios cu 250 de vite in batatura a vazut la televizor ca unuia cu mii de oi care ar fi vrut sa ia niste bani pentru o ferma i-ar fi cerut sa aiba studii de cioban: Mie nu-mi vine sa fac nici o facultate de vacar pentru banii astia!, striga omul, ca si cind le-ar fi zis-o de la obraz promotorilor. Marius Vladu ii raspunde, zimbind cu intelegere, ca asta-i cerinta de la dosar si ca nu-i vorba decit despre un curs de citeva saptamini.
Pe majoritatea celor din sala ii incurca tare gindul ca totul trebuie cumparat pe facturi, la fel cum doi stupari, Ion Predi si Nicoli Nicolaie, nu pot ingadui ca mierea se poate face fara antibiotice: Toata mierea se face asa, ce au francezii cu mierea noastra de-o refuza!? Tinerii promotori isi noteaza fiecare intrebare si datele celui care o pune, dau raspunsuri pe loc si ii invita pe cei interesati sa mearga pentru amanunte la infocentru, la directia agricola sau la biroul din teritoriu al Sapardului. Pe bancutele prafuite ale caminului, doua inginere bine coafate de la Directia Agricola raspund si ele la intrebari. La sfirsitul zilei, promotorii vor pune intrebarile pe calculator, le vor trimite la Bucuresti, de unde coordonatorii proiectului le dau raspunsurile complete.
Marea spaima: piata de desfacere
A doua oprire a fost la Vinju Mare, tirg de vite faimos cale de doua piini, recent declarat oras. Celor adunati la Casa de Cultura li se risipeste temerea ca, odata comuna ridicata in rang, localnicii nu mai pot spera la banii Sapard: Sinteti oras cu teren folosit mai mult de 70% pentru agricultura, deci puteti accesa fondurile. Aici, viceprimarul Puiu Hirsovescu e cel mai curios, afla ca nu se deconteaza nimic inainte de semnarea contractului, ca drumul dosarului nu dureaza mai mult de 50 de zile. Mai toti din sala au spaima ca nu stiu unde sa-si vinda eventuala productie, cer si aici ajutor, pentru ca una dintre conditii ca sa primeasca jumatate din banii investiti e sa dovedeasca prin acte ca au unde sa-si vinda mare parte din recolta. Unii intreaba despre cresterea melcilor, aici Marius Vladu, care e lector universitar la Agronomie, le-ar povesti pina dimineata, altii despre ciupercarii sau pensiuni agroturistice.
Am diseminat, ne-am facut treaba
In alte locuri din tara, promotorii respecta insa orbeste litera hirtoagelor de la Bucuresti, iar limbajul lor de lemn naste mai mult hlizeala si mai putin proiecte. Lucrul nu pare sa-i afecteze pe unii dintre ostasii vorbelor, ai europenitei, cita vreme eficienta acestor caravane nu sta in numarul de proiecte inregistrate, ci in numarul celor in care informatia s-a diseminat, asa cum explica, in acelasi limbaj, Sorin Popescu, coordonatorul infocentrului de la Tirgoviste.
Caravana condusa de Popescu a facut recent o prezentare de proiect in laboratorul de biologie al Liceului Agricol din Tartasesti, Dimbovita. Printre vaci de plastic, planse cu insectele daunatoare din silozuri si ciobani reali, profesorii gazda au strecurat si citiva elevi, sa dea bine la imaginea intilnirii. Un promotor a citit aproape pe nerasuflate textul proiectat pe ecran. Oamenii din sala il citeau in gind, deci mult mai repede. Tinarul citea fara vreo pauza explicativa, fara vreo interventie care sa fi oferit alta informatie decit cea de pe ecran. Gata, s-a diseminat…
Dupa actul oratoric, intrebari din sala: proprietarul a doua sute de mioare a vrut sa stie cum poate sa obtina bani pentru niste grajduri daca n-are capital de pornire; alt satean s-a interesat de o combina; un stapin de vaci s-a plins ca ale sale nu-s de rasa si ca nu poate intra in proiect; altuia i-ar fi fost trebuincios un camion special pentru transportul stupilor.
La toate intrebarile, coordonatorul raspundea oamenilor sa vina la infocentru, sa vina la infocentru, sa vina la infocentru. Adica tocmai la Tirgoviste. Ciobanul a insistat. Domnule, cum sa fac rost de banii de grajd? O sa va trimit pe e-mail raspunsul!, a spus Popescu, si-n aceeasi clipa sala a izbucnit in ris.
Promotor cu sutana
Nici la Crevedia, cea de-a doua comuna vizitata de caravana de Tirgoviste, sagetile de amor ale Sapardului n-au prins la oameni. Ba, mai mult, lumea a plecat iritata din sala colegiului unde s-a tinut adunarea. Dupa ce insusi primarul Florin Teodorescu a dat cep confuziei totale, indemindu-i pe oameni sa se intereseze de fondurile astea care vin din 2007 incolo, in vreme ce banii Sapard mor in 2006, tinerelul responsabil cu cititul mecanic si-a dus la bun sfirsit cazna.
Din sala vocile au pornit a se incaleca unele pe altele, in vreme ce Popescu statea pe un scaun, cu broboane de sudoare curgindu-i pe timple. S-a ridicat in cele din urma sa dea piept cu intrebarile: Dom’le, decit sa astept fondurile Sapard, mai bine cistig plimbindu-ma prin tara si vorbind despre ele!, Ce inseamna persoana fizica autorizata?, Cine te apara de comisioane!?, De ce nu ne-ati dat materiale inaintea intilnirii, sa le studiem?, Unde-i lista cu firmele de consultanta la care sa ne ducem? In sala luase loc si preotul din Crevedia, Dumitru Ungureanu. Un alt diseminator de informatie, evident. Parinte, cu folos intilnirea asta?
Si unde nu scoate parintele o lectie de marketing aplicat: Nu stiu ce sa spun, ca oamenii care vin la biserica n-au bani de avans, iar cei care au bani nu prea vin la biserica.
Pasii pentru intocmirea unui proiect Sapard
Sase ar fi etapele pentru intocmirea unui dosar Sapard:
1) Persoana interesata merge la un infocentru sau la unul din Birourile Regionale de Implementare Programe Sapard (BRIPS), unde primeste informatii, are loc o prima comparatie a intentiilor sale cu rigorile dosarului si poate completa o cerere in format electronic.
2) Daca investitia este de pina in zece mii de euro, atunci Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola (OJCA) poate intocmi gratis proiectul. Daca valoarea e mai mare, se poate angaja o firma de consultanta. Comisionul maxim este 12%.
3) Proiectul se depune la BRIPS, unde se verifica eligibilitatea, conformitatea, faza de birou si selectia.
4) De la BRIPS, proiectul merge la DADR pentru verificarea tehnica, eligibilitatea, faza de birou si faza de teren si selectia.
5) Proiectul se intoarce la BRIPS, cu concluziile DADR, iar solicitantului i se inmineaza fisa de observatii, pe care trebuie sa si le insuseasca. Imediat dupa ce se conformeaza, primeste acordul BRIPS. 6) Dosarul ajunge la Sapard Bucuresti. Aici se verifica prin sondaj conformitatea, eligibilitatea, faza de birou si criteriile de selectie.
Piedici in calea Sapardului
Dosarul nu poate fi depus la Directia Agricola, ci doar la Biroul Regional de Implementare a Programului Sapard (BRIPS) - in tara sint 41 de directii agricole si doar 8 BRIPS-uri.
Nu se accepta la decontare facturi de la furnizori obtinute prin fax, precum in Polonia, ci doar in original.
Pentru contributia financiara proprie a unui solicitant de bani Sapard, bancile nu acorda credite cu dobinda mai mica decit a pietei.
Unele institutii de control financiar ale statului - Curtea de Conturi, de exemplu - nu sint de acord cu grila de calcul a eligibilitatii proiectelor agreata de Sapard.
Cererile de finantare trebuie intocmite obligatoriu in format electronic, lucru care nu-i menit sa ii apropie pe solicitantii ce nu au obisnuinta lucrului pe calculator.
Masurile acreditate si cele care vor fi acreditate
Pina acum au fost acreditate sase masuri (masurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.1 si 4.2). Dintre acestea, patru masuri se adreseaza direct beneficiarilor privati.
Masura 1.1 - Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole. Valoare minima eligibila - 30.000 de euro, maxima - 4.000.000 de euro.
Masura 3.1 - Investitii in exploatatiile agricole - intre 5.000 si 500.000 de euro.
Masura 3.4 - Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice - intre 5.000 si 200.000 de euro. Alte patru masuri vor fi acreditate din toamna acestui an:
Masura 1.2 - Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilor. Proiecte cuprinse intre 50.000 si 2.000.000 de euro.
Masura 3.2 - Constituirea grupurilor de producatori. Procentele subventiei sint clasificate pe subgrupe si in functie de productia anuala realizata.
Masura 3.3 - Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural.
Masura 3.5 - Silvicultura - intre 6.000 si 800.000 de euro.
Prin aceste programe nu se acorda avans, ci se ramburseaza cheltuielile facute de beneficiar.
