Cotidianul  :: Romanii si-au gasit vipera de stepa pierduta acum 40 de ani :: (870 afişări)

Publicat de cotidianul la Sâmbătă, 18 Iunie 2005 - 08:54 PM

  Romanii si-au gasit vipera de stepa pierduta acum 40 de ani Raluca Ion   Dupa ce 40 de ani s-a crezut ca n-a mai ramas nici solz din acest sarpe pe fata Romaniei, un grup de cercetatori a descoperit din intimplare, intr-o locatie pe care n-ar trada-o nici sub tortura, cea mai mare, mai sanatoasa si mai spornica la pui populatie de vipere de stepa, subspecia rakosiensis, din lume. Austriecii si italienii nu mai au sanse sa vada coada de asa vipera pe la ei prin tara, iar ungurii, desi isi tin bine serpii la pastrare in rezervatie, au parte numai de exemplare batrine si fara chef de hirjoana intru perpetuarea speciei. Cercetatori romani si maghiari au cautat-o fara noroc 30 de ani, in orice zona din Romania in care i-ar fi placut ei sa haladuiasca. Acum trei ani insa, un binevoitor i-a adus unui cercetator in usa laboratorului, ca pe un copil infasat, in poarta manastirii, o sticla de plastic de doi litri cu o vipera micuta de stepa inauntru. I-a indicat cu aproximatie locul unde o gasise, iar cercetatorul, care toata viata numai dupa asta umblase, s-a si pus pe cautat cu niste colegi. Vipera sub protectia UE Un coleg de-al meu a vazut-o pe prima. A zarit pentru o fractiune de secunda o coada disparind intr-o gaura din pamint. N-aveam nimic de sapat la noi si am mers citiva kilometri pina am reusit sa facem rost de un hirlet. Am mai prins cinci si ne-am intors in oras sa ne luam echipamentul. Cind am venit a doua oara am reusit sa mai prindem inca 15 care colcaiau pe acolo, spune norocosul care cu nici un chip nu vrea sa-i afle cineva numele, de teama ca un traficant sa nu-i ia urma si sa fure serpii pentru impatimitii de reptile. Au luat cu ei cinci-sase femele si le-au dus sa nasca in laborator, sub ochii lor, ca sa le numere puilor solzii si sa se asigure ca sint din subspecia pe care o cautau. Din cite au vazut si au masurat, cercetatorii cred ca in zona traiesc citeva sute de astfel de serpi, lungi cit riglele de 40 sau 50 de centimetri si veninosi cit sa rapuna un greiere. Aceasta vipera este strict protejata prin directivele Uniunii Europene, care aloca bani pentru cumpararea terenurilor pe care ea traieste. Vrem sa luam bani de la UE si sa facem rezervatie naturala ingradita, cu paznici inarmati. Cind se va intimpla asta o sa dezvaluim si locatia exacta. Deocamdata, cercetatorii n-au pus-o negru pe alb nici macar in proiectul de finantare dat Uniunii Europene, care a trecut deja cu bine de preselectie. Spaima greierilor O muscatura de vipera de stepa, care aduce numai la nume, nu si la punga cu venin cu suratele ei mai cornute, provoaca atita rau omului cit o ciupitura de albina. Ursinii rakosiensis nu baga spaima decit in greieri sau cosasi, din care nimiceste doi-trei pe zi, si, din cind in cind, in cite un soricel de cimp, care-i umple burta trei zile intregi. Ca-i blinda ca un mielusel nu i-a folosit nici cit negru sub unghie. Cum o prindeau taranii la ei in fin, cum o stirpeau, pina cind n-a mai ramas picior de vipera de stepa mai pe niciunde. Ca maninca precum o vrabiuta ar fi putut sa-i fie in avantaj daca traia la pension si nu in iarba. Fiindca se hraneste cu foarte putin trebuie sa manince zilnic, deci sa iasa si sa se expuna pericolelor zilnic. Cind ies dupa hrana, oricine poate sa vina, sa le culeaga cu mina si sa plece acasa cu citeva zeci de vipere, spune cercetatorul care a facut legamint sa aiba grija de vipere ca de ochii din cap. Ca sa nu le streseze, cercetatorii merg la ele acasa sa le studieze doar de doua-trei ori pe an. Anul asta a fost un coleg de-al meu. A mai palpat 20 de exemplare si povesteste ca putea sa le simta cu mina femelelor ouale din burtica. Speciile de vipere din Romania In Romania traiesc trei dintre cele 30 de specii de vipere din lume. Desi toate sint protejate prin lege, vipera cu corn si vipera de stepa sint pe cale de disparitie. Vipera comuna, fara corn, berus, e de gasit in tot lantul carpatic si uneori in Transilvania. Vipera cu corn, specia ammodytes pe limba specialistilor, are o subspecie, tot ammodytes, in Banat, si o alta, montandoni, in Dobrogea. In sfirsit, vipera de stepa, ursinii, locuieste in zona Iasiului, unde este numita ursinii moldavica, si pe grindurile Deltei Dunarii, unde se presupune ca traieste subspecia renardi. Despre proaspat redescoperita vipera de stepa rakosiensis s-a crezut ca a disparut din cauza agricultorilor si a distrugerii habitatului ei natural, stepa. Daca n-ar avea si frica omului, viperele de stepa rakosiensis ar trebui sa se teama numai de ritul mistretului, gheara uliului si lacomia ariciului. Femelele lor au cam 50 de centimetri lungime, iar masculii, ceva mai pirpirii, doar 40. Ca toate viperele, femelele de ursinii rakosiensis isi tin ouale in interiorul corpului si se intind la plaja, lasind soarele sa le cloceasca.