S_fin
:: Sindicatele scot cosul minim de consum din tomberon ::
(221 afișări)
Publicat de
Ionut Balan
la Sâmbătă, 17 Septembrie 2005 - 07:48 AM
SFin se intreba, in urma cu aproape patru luni, de ce nu se mai discuta nimic de cosul minim de consum - "elementul esential de fundamentare a salariului minim pe economie, a politicii salariale si a altor politici in domeniul social", dupa cum era definit in Ordonanta de Urgenta 217/24 noiembrie 2000, semnata Mugur Isarescu.
Pai, raspunsul gasit tot atunci dezvaluia ca, pe 23 martie 2004, guvernul social-democrat al lui Adrian Nastase a abrogat articolul de act normativ care-l constrangea sa evalueze si sa publice trimestrial valoarea cosului, ca sa nu mai dea vesti proaste romanilor. Mai ciudat a fost insa ca sindicatele n-au reactionat la anularea unor prevederi care-i interesau in cel mai inalt grad pe membrii lor.
Da, dar acum eroarea e pe cale sa se indrepte. Noi ziceam in articolul aparut pe 23 mai, lućnd exemplul Belgiei, ca acest cos minim s-a dovedit un instrument extrem de util pentru dimensionarea politicilor sociale, permitand depasirea pragului de saracie. Blocul National Sindical (BNS) a ajuns, saptamćna trecuta, la concluzia ca degradarea nivelului de trai al gospodariilor de salariati este si rezultatul refuzului constant de a utiliza instrumente precum cosul minim de consum in fundamentarea politicii salariului minim si politicii sociale.
Cele mai multe salarii minime
Asadar, BNS solicita inceperea de urgenta a negocierilor pentru stabilirea salariului minim pe 2006 si propune majorarea acestuia de la 310 la 426 de lei (noi), aratand ca legea obliga la prezentarea in parlament, la inceputul lui octombrie, a proiectului bugetului de stat. Gruparea sindicala spune ca pana acum nu au avut loc nici un fel de discutii legate de aceasta chestiune. Avand in vedere ca salariul minim este un instrument important in fundamentarea bugetului si ca negocierile nu vor fi deloc usoare, BNS sustine ca tergiversarea inceperii discutiilor va avea efecte negative pentru Romania, inclusiv din perspectiva integrarii europene. Sindicalistii apreciaza solicitarea lor perfect justificata, in conditiile in care valoarea cosului minim de consum (actualizata in iulie 2005) a fost de 857 de lei pentru o gospodarie de salariati.
Conform datelor statistice citate de BNS, aproximativ 28% din lucratorii romani sunt platiti cu salariul minim pe economie, ceea ce face absolut necesara majorarea acestui venit la un nivel care sa acopere macar cosul minim de consum. In Slovacia, Irlanda, Olanda, Cehia si Polonia, sub 5% din angajati primesc astfel de venituri; Franta - 13%; Letonia - 15,7%, Lituania - 10,1%. Consideram (...) ca trebuie stabilita o politica a salariului minim pentru 2007, astfel incat Romania sa atinga cel putin nivelul celui mai mic salariu minim din cele 25 de state membre UE, la paritatea puterii de cumparare, sugereaza sindicalistii. BNS este de parere ca detinerea unui loc de munca reprezinta cea mai eficienta cale de asigurare impotriva riscului de saracie si excluziune sociala, dar nu este intotdeauna suficienta, in special in cazul familiilor cu doua sau mai multe persoane dependente si doar un singur salariat.
Si cele mai mici
Ultimele date disponibile arata ca in Romania aproximativ 14% din angajati se confrunta cu riscul de saracie, nivel destul de ridicat fata de statele UE. Cu un salariu minim net care reprezinta doar 29% din salariul mediu net pe economie, Romania se situeaza pe ultimul loc printre tarile europene pentru care exista date disponibile. Potrivit datelor din 2004, Bulgaria are un raport de 40%, Cehia 37%, Franta - 48%, Ungaria - 36%, Polonia - 36%, Marea Britanie - 40%, Spania - 33%.
In Romania, salariul minim este de 79 de euro, in timp ce in Polonia, Ungaria, Cehia si Turcia depaseste 200 de euro, in Portugalia - 437 de euro, Slovenia - 490 de euro, Spania 600 de euro, Irlanda, Franta, Belgia si Marea Britanie aproximativ 1.200 de euro. Pe de alta parte, daca avem in vedere evolutiile si structura veniturilor banesti ale unei gospodarii de salariati, in 2004 si 2003 se constata o crestere substantiala a ponderii veniturilor din prestatii sociale in veniturile banesti, cu aproximativ 14%. Aceasta crestere se datoreaza in foarte mica masura cresterii numarului de someri si pensionari intr-o gospodarie de salariati, ceea ce inseamna ca a crescut ponderea ajutoarelor sociale si a altor prestatii sociale de acest gen, apreciaza BNS.
Sindicalistii considera ca diferentele dintre nivelul de trai din Romania si cel din tarile UE sunt evidente si, daca nu se vor lua masuri, dupa momentul integrarii o buna parte din resursele comunitare vor trebui alocate Romaniei pe zona incluziunii sociale. O astfel de masura va accentua dezacordul populatiei europene in ceea ce priveste integrarea tarii noastre.
Solutia: crearea de locuri de munca
Si totusi, logica BNS poate fi combatuta. Exista state in UE, cum e cazul Germaniei, unde nu se stabileste un salariu minim legal. Dupa cum se poate aminti si punctul de vedere al FMI, conform caruia de la majorarea salariului minim incep derapajele. Salariile preferate ale romanilor sunt cele sigure, chiar daca sunt mici, de aceea exista o solicitare permanenta de posturi de birocrati pentru nepoti si fini ai celor deja intrati in sistem. Bob cu bob, patriei spic, din prea multe lefuri mici se strange o povara grea pentru vistieria publica.
Dar nu acesta este scopul articolului de fata, de a replica sindicatelor. Un salariu minim in crestere restrange atat subremunerarea fortei de munca, cat si partea de salariu pe care angajatii o primesc la negru. Asta ar putea fi chiar in interesul politicii fiscale. In circumstantele in care Ministerul Finantelor reduce CAS la angajator cu doua procente, recupereaza ceva pe partea cealalta, prin marirea salariului minim.
Oricum ar fi, retinem considerentele BNS, potrivit carora detinerea unui loc de munca reprezinta cea mai eficienta cale de asigurare impotriva riscului de saracie si excluziune sociala. Doi economisti de marca ai Romaniei, Mugur Isarescu si Theodor Stolojan, au atins, la randul lor, aceasta problematica. Isarescu aprecia, anul trecut, ca migratia la munca in strainatate nu reprezinta o solutie, modelul bun este crearea de locuri de munca diversificate intr-o economie optimala si relativ echilibrat distribuita pe teritoriul tarii, aceasta fiind o cale importanta pentru a atenua polarizarea societatii. La randul sau, Stolojan observa de curand ca decalajele [citeste mai departe] »
