Adevarul  :: Cum ne schimba viata aditivii alimentari  :: (648 afişări)

Publicat de la Joi, 17 Ianuarie 2008 - 07:38 AM

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne avertizeaza ca organismul uman este lipsit de aparare impotriva E-urilor, pentru ca nu le poate depista prin intermediul simturilor. Specialistii din domeniul chimiei alimentare se straduiesc, de zeci de ani, sa descopere solutii pentru conservarea alimentelor, imbunatatirea gustului sau aspectului acestora Rezultatele muncii lor sunt E-urile. Contributia acestora poate fi benefica organismului, dar poate fi si extrem de nociva. Care sunt aditivii pe care trebuie sa-i evitam?


Toti suntem preocupati de calitatea alimentelor ingurgitate in viata de fiecare zi. In marile laboratoare ale lumii, cercetatorii cauta solutii eficiente la obsedantele intrebari ale acestui secolul al vitezei: ce, cum, cand, cat si unde mancam, pentru a ne mentine cat mai sanatosi si cat mai in forma.


Hrana corecta si stilul de viata pentru care optam sunt factorii esentiali care contribuie la mentinerea sanatatii, la prevenirea bolilor si incetinirea procesului de imbatranire. Dar ce inseamna "hrana corecta"?


Conteaza ce mancam


Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetari Alimentare si, intre altele, autorul cartii "Biblia alimentara", precizeaza in prefata acestui valoros volum cateva principii privind alimentatia corecta. Cercetatorii in domeniul fiziologiei au demonstrat, de mai multi ani, ca, la nivel molecular, suntem cu adevarat ceea ce mancam si ceea ce au mancat parintii sau stramosii nostri.


Dar, pentru ca suntem fiinte unicat, noi putem imbunatati zestrea genetica printr-o dieta corecta si strict personalizata. In calculul dietei conteaza, intotdeauna, calitatea nutritionala a alimentului. Organismul "stie" sa aleaga alimentele dupa efectul benefic pe care acestea il au.


Dar, de cand s-au inmultit E-urile, a aparut o mare problema: corpul uman nu mai poate alege corect, pentru ca este indus in eroare de aditivii alimentari. Multi dintre acestia, ce-i drept, tocmai de aceea au fost creati.


Metabolismul aditivilor ramane o enigma


Cercetarile cu privire la compozitia chimica a alimentelor nu au evoluat prea mult in ultimii zece ani. Dimpotriva, studiile pe aceasta tema au ramas la un stadiu modest, este de parere prof. dr. Mencinicopschi.


De pilda, chiar daca acum se cunoaste exact compozitia unor alimente din punct de vedere macro, micro sau non-nutrienti, nu s-a descifrat inca modul in care acestea sunt legate intre ele, adica stereochimia acestora. Informatia pe care o transmite alimentul asupra metabolismului, dar si influenta sa asupra tesuturilor, a fiziologiei celulelor si a organelor vitale ale corpului – in final, a starii de sanatate sau boala – este aproape necunoscuta, chiar si pentru specialisti fiind extrem de limitata.


Multe boli au aparut recent


Alimentele se nasc si evo­lueaza pe coordonatele naturale, foarte complexe, cunoscute sub numele de lanturi trofice sau alimentare. Aceste lanturi alimentare au ca puncte de plecare solul, apa, aerul, productia primara vegetala (o cheie informational-energetica intre Soare si Pamant, care se realizeaza in procesul de fotosinteza).


Urmeaza apoi diferite categorii de consumatori ierbivori, iar in varful piramidei trofice se plaseaza omul, ca integrator al acestei evolutii. Specia umana s-a detasat de categoria celorlalte vietuitoare, prin adaptarea sa la un stil de viata original, aceea de vanator-culegator. In aceasta ipostaza, omul era un mare consumator de plante si vanat.


Dar vanatul era rar. Prin consumul multor plante, bogate in antioxidanti, oamenii au dobandit un sistem imunitar viguros. Ei au fost protejati prin aceasta alimentatie de radicalii liberi si de bolile cu care se confrunta generatiile acestui secol: bolile infectioase, degenerative (Parkinson, Alzheimer) sau proliferative (canceroase). Toate aceste boli "moderne" au aparut, in primul rand, din cauza faptului ca omul si-a schimbat obiceiurile alimentare.


Procesarea distruge alimentele


Prof. univ. dr. Gh. Menci­nicopschi, impreuna cu prof. univ. dr. Nicolae Atudo­sei si asistenta Claudia Men­cinicopschi au studiat rolul informatiei alimentului, ca factor epigenetic major. Autorii studiului precizeaza: "Alimentele sunt, in fapt, parti din mediul incon­jurator, pur­­ta­toare de infor­matie.


Prin procesare, matri­cea ali­men­tara sufera modificari informationale, cu atat mai profunde, cu cat tehnica de prelucrare este mai avansata. Antropizarea puternica a alimentului si mediului in­conjurator, ca si efectele acestora dovedesc ca omul nu a reusit, ca fiinta rationala, sa descopere legitatile de armonizare a existentei si activitatii sale cu mediul ambiant, cu natura, provocand dezechilibre ecologice grave."


Recomandari pentru o alimentatie sanatoasa


Un imperativ pentru fiecare dintre noi este acela de a citi eticheta alimentelor pe care dorim sa le cumparam. In cartea "Biblia alimentara " avem lista a peste 330 de aditivi alimentari (E-uri), utilizati in Uniunea Europeana, impreuna cu efectele sale asupra organismului uman. Pe cele nocive e bine sa le evitam. Cartea precizeaza si calificativul acordat fiecarui "E"- daca este inofensiv sau cand se recomanda consumul limitat al acestuia. Iata cateva exemple:


E 16o d Lycope, Rubixantina


Colorant, rosu-galben din clasa caroteinelor natural, obtinut prin extractie cu solventi din soiuri de tomate, licopenul are punct de topire cuprins intre 173-175 grade C, fiind solubil in uleiuri si grasimi. Poate reduce riscul de aparitie a cancerelor. Considerat sigur.


E 161 b Luteina


Colorant, galben natural, din clasa xantofilelor, inrudite cu carotenoidele. Principalii coloranti din produsul comercial sunt carotenoidele din care luteina si esterii sai cu acizii grasi reprezinta partea majoritara. Nu a fost suficient evaluat, nefiind posibila o apreciere definitiva.


E 174 Argint


Colorant si conservant argintiu natural, mineral. Se poate acumula in organism (in special la rinichi), putand provoca intoxicatii (argiria). Este permisa folosirea doar pentru glazuri, praline si lichioruri. Consumul frecvent nu este recomandat.


E 175 Aur


Colorant auriu natural, mineral. Poate afecta compozitia in elementele figurate ale sangelui. Este permisa utilizarea doar pentru praline, dulciuri, lichioruri. Consumul frecvent nu este recomandat.


E 415 Guma de acacia - Guma arabica


Agent de ingrasare si gelifiant artificial, vegetal, obtinut prin biosinteza. Substanta de balast, favorizeaza digestia. Poate interfera cu absorbtia lipidelor si a sarurilor minerale. A se consuma cu moderatie.


Metabolismul nu e pregatit pentru E-uri


Desi ultimul secol s-a remarcat prin schimbari majore in modul de viata si de hrana al stramosilor nostri, totusi biochimia omului a ramas in mare aceeasi, organismul uman neavand timp sa se adapteze la noile alimente, diete si stiluri de viata. Pe langa sedentarism, o serie de alte cauze, strict alimentare, deterioreaza sanatatea omului.


Agricultura este inten­siva si chimizata.


Solurile cultivate sunt saracite de macro si microminerale.


Alimentul este vitregit de nutrienti, saturat de aditivi alimentari de sinteza, de grasimi artificiale si proteine degradate.


Niciun aliment procesat artificial nu este echivalent nutritional cu vreun aliment natural (integral neprocesat).


Prin urmare, dincolo de aparente, resursele alimentare sanatoase s-au redus drastic.


Industria moderna de alimente creeaza produse cu proprietati senzoriale din ce in ce mai ridicate, dar avand calitati nutritionale scazute. Organismul, obisnuit sa aleaga in functie de gust, miros si aspect, este indus in eroare.
Gheorghe Mencinicopschi
profesor