Stresul este adesea ?vindecat? printr-o metoda destul de costisitoare: cumparaturile
. Cat de eficient este insa acest leac si cat tine efectul ?drogului? este relativ, sustin specialistii. Terapia prin cumparaturi se defineste ca fiind un comportament impulsiv al unei persoane care cheltuieste pentru a-si imbunatati starea de spirit sau dispozitia. Termenul a fost folosit pentru prima data in urma cu 35 de ani, inainte de Craciunul din 1986, in publicatia americana ?Chicago Tribune": ?Am devenit o natiune care-si masoara vietile in functie de numarul de pungi de cumparaturi si care-si oblojeste psihicul cu ajutorul terapiei prin cumparaturi". Cercetatorii de la Universitatea din Melbourne au pledat pentru clasificarea acestui comportament. Astfel, oniomania sau boala cumparaturilor impulsive a devenit o tulburare psihologica.  Paco Underhill este unul dintre cercetatorii care si-au dedicat intreaga activitate studiului dependentei de cumparaturi. Potrivit acestuia, ne folosim de cumparaturi pentru a mitui, a recompensa, a ne petrece timpul, ca scuza pentru a iesi din casa, ca terapie, ca divertisment, ca forma de educare chiar. ?Shoppingul ne satisface nevoile primare: mancare, adapost si imbracaminte. Facem cumparaturi pentru a ne simti mai bine cu noi insine: un costum ne va ajuta sa proiectam o imagine profesionala a sinelui, cartile postale ne vor face sa ne simtim mai conectati cu rudele indepartate sau cu prietenii, o vacanta ne va aduce relaxare si liniste sufleteasca. Pentru femeile care obtin mai multe efecte pozitive, aceasta este chiar o terapie", a precizat psihologul intr-unul dintre studiile sale.   Conflictul, sursa tuturor ?necazurilor" Dependentii de cumparaturi pot fi intalniti la orice pas, in orice magazin, indiferent ca este de pantofi, de gadgeturi, de jucarii sau un supermarket obisnuit. Un comportament compulsiv apare, in general, atunci cand exista ceea ce psihologii numesc ?conflictul de rol", adica atunci cand, de pilda, o persoana se cearta cu seful, cu sotul sau cu sotia, cu parintii sau cu prietenii, care o pun pe aceasta intr-o situatie nedorita. Rezultatul acestui scenariu este anxietatea, nevoia compulsiva de a transfera conflictul intr-o zona pe care o poti controla. ?Pur si simplu nu ma pot abtine!" ?Chiar daca esti constient ca nu ai bani pentru a-ti lua ce-ti doresti sau chiar daca nu-ti trebuie obiectul respectiv, il vrei, ai nevoie de el atunci. Practic, astfel se transfera conflictul de rol intr-o zona controlabila: platesti si primesti ce-ti doresti. Este un mecanism de aparare foarte eficient, iar ca metoda de scadere a anxietatii este foarte rapida", a explicat psihiatrul Letitia Dobranici. Cu toate acestea, mai precizeaza specialistul, efectul este unul de scurta durata. De obicei, satisfactia obtinuta prin cumparaturi tine pana acasa, unde realizezi ca nu aveai deloc nevoie de acel obiect si ca motivul care te-a determinat sa-l achizitionezi este in continuare ?acolo". Remuscari, rusine, anxietate, tristete sunt cateva dintre lucrurile pe care le poti simti dupa o sesiune de shopping care nu era necesara. Este si cazul Andreei Balan (27 de ani), din Bucuresti. Tanara spune ca, ori de cate ori se cearta cu seful ori cu iubitul ei, ajunge intr-un magazin de pantofi de unde nu poate pleca fara cel putin o pereche. Consecinta: are un dulap plin de cutii si o relatie tensionata cu doi dintre barbatii din viata ei. ?Am o situatie financiara buna, asa ca imi permit sa cumpar cam orice. Dar de fiecare data, cand ajung acasa, imi dau seama ca mai am cel putin o pereche de pantofi la fel si-mi pare rau ca am dat 2-300 de lei pe ceva de care nu aveam nevoie", a povestit tanara.  Ea spune ca, uneori, sentimentul de vinovatie o cuprinde chiar inainte de a ajunge acasa, asa ca mai intra intr-un magazin si-i cumpara ceva si iubitului. ?Comportamentul meu naste cateodata discutii si pe aceasta tema cu Mihai, prietenul meu, care imi reproseaza ca nu sunt in stare sa economisesc nimic. Dar pur si simplu nu ma pot abtine! Din cauza asta, uneori ii spun ca am primit bani de la mama sau ca mi l-a dat vreo colega cadou. Nici nu stiu daca ma crede", a mai spus Andreea. Drumurile regulate la magazin ar putea fi un semn de imbatranire sanatoasa, arata un studiu publicat anul trecut in ?Jurnalul de Epidemiologie" din SUA. Cercetarea a fost efectuata pe aproape 2.000 de persoane din Taiwan, cu varste peste 65 de ani. 22% din participanti faceau cumparaturi de patru ori pe saptamana, in timp ce 17% aveau aceasta activitate zilnic. Analizele au aratat ca cei care faceau cumparaturi mai des fumau si consumau alcool, dar aveau o stare psihica si fizica mult mai buna. In plus, barbatii au simtit chiar mai mult decat femeile efectele acestei terapii. Explicatie medicala De altfel, nevoia de a face cumparaturi are si o explicatie medicala in unele cazuri. ?Sistemul regulator, cunoscut in termeni medicali ca si cortexul orbitofrontal (COF), regleaza felul in care o persoana proceseaza si reactioneaza la emotii. In cazul cumparatorilor compulsivi, COF supraevalueaza emotional un obiect sau actul de a cheltui, transformandu-l intr-o preocupare principala. Atunci cand este afectat, in special din cauza unor leziuni cerebrale, COF determina comportamente  compulsive. Declansat doar la gandul achizitionarii unei posete sau a unei perechi de ochelari, COF incurajeaza poftele si-si neglijeaza rolul sau de a controla impulsurile", a explicat medicul si scriitorul american Gabor Mate. Avantaje Nivelul de excitatie este ridicat, iar starea generala este una de bine. Iti imbogatesti garderoba cu piese deosebite pe care altfel poate nu ti le-ai cumpara. Dezavantaje Bucuria este de scurta durata, asemanatoare unui drog. Nu este o ?terapie" care sa vindece cauza, ci doar sa elimine efectul, dar pentru scurt timp. Cum te vindeci de ?shopoholism" 33% din cetatenii Europei sufera de dependenta de cumparaturi, arata un studiu al UE. In ciuda bucuriei pe care o simt cei in cauza in momentul in care achizitioneaza un produs nou, cumparaturile pot cauza stari depresive. Pentru cei mai multi, insatisfactia face insa parte din procesul de consum, dupa cum a aratat un studiu al Publics efectuat in Marea Britanie. In plus, dependenta de cumparaturi este de multe ori insotita de anxietate, dificultati in relatie, rusine si chiar depresie. Prin urmare, adictia se vindeca mai ales prin psihoterapie. Astfel, cel mai important este ca persoana in cauza sa aiba curajul si puterea sa se adreseze unui specialist.  Acesta va urmari cauza care a creat ?golul" pe care dependentul incearca sa-l umple. Eficienta in cazul cumparatorilor impulsivi este si terapia in grup, unde cel in cauza este indemnat sa recunoasca si sa impartaseasca problemele emotionale cu care se confrunta si care ii determina comportamentul. "Cumparaturile reprezinta un mecanism de aparare foarte eficient, fiind o metoda foarte rapida de scadere a anxietatii." Letitia Dobranici psihiatru
Autor: