17 Ian 2018 - 15:18       

 
Parteneri 



 

 

 



* Prima pagină * Căutare * Contact *


Stire tematica: protectia consumatorului

România liberă : Mozzarella falsificata cu amidon in magazinele romane?ti

miercuri 22 iunie 2016
ca?ul este, in multe re?ete, maturat
. Acest ca? este taiat in felii sub?iri ?i lungi, care se oparesc la circa 95 grade Celsius, pana la plastifiere ?i chiar topire, moment in care se framanta pentru a ob?ine un produs care se desface in fa?ii, ca un cozonac de buna calitate. La inmuiere se adauga sare ?i, dupa re?ete secrete, infuzii, decocturi, extracte din plante, fructe ?i alte surse ne?tiute, care dau acele gusturi ?i arome atat de tipice ca?cavalurilor celebre. Cat este inca in stare calda, plastic, se pune in forme mai mari sau mai mici, dupa cum este specific produsului respectiv. Urmeaza sararea in saramura de circa 24% cel pu?in 24 de ore, se zvanta 2-3 zile ?i se pune la maturat cateva zile, saptamani sau chiar luni, in mediu controlat. Unele sorturi se supun afumarii (la rece), cerarii suprafe?ei ?i altor tratamente originale. Produsul se pastreaza bine pana la un an sau chiar mai mult. Acest produs are coaja nete-da, textura semitare ori tare, elastica, onctuoasa, fara gauri, culoare galben pai in nuan?e care depind de calitatea laptelui ?i de ingrediente, con?inut de grasime care variaza de la 28 la peste 45% din substan?a uscata.

Ultimele doua decenii in care societatea romaneasca a fost impinsa spre un model de via?a de tip capitalist, in care democra?ia a fost in?eleasa ?i aplicata in formule originale, au dat posibilitate experimentelor de tot felul. Indivizi fara scrupule au dat frau liber oricaror porniri daca astfel au ob?inut bani, mul?i bani. Nici produc?ia de lapte ?i de produse lactate nu a ramas in afa-ra acestui cerc de manifestari. Principiul cantita?ii a trecut in fa?a oricaror considerente. Pentru lapte mai mult s-au creat rase ultraproductive, adevarate ma?ini de produs lapte: rareori se mi?ca din spa?iul lor, sunt supraalimentate (in furajele acestor animale se gasesc, pe langa nutrien?i, numeroase alte ingrediente – hormoni, antibiotice, agen?i poten?atori etc.) ?i mulse de trei ori pe zi. Cand cuno?ti detalii despre aceste practici e?ti indrepta?it sa te intrebi daca in aparatele de muls se scurge lapte, sau un lichid nutritiv care con?ine ?i cantita?i insemnate din ingredientele dietei ani-malului, care ne disturba orga-nismul. Pentru precipitatele  din lapte – toata clasa de branzeturi -  s-au creat tot felul de coagulan?i chimici (unii au fost men?iona?i mai sus) care asigura randamente superioare coagularii cu cheag de animal (care a devenit extrem de scump).

'Cheagul chimic este mai ieftin, iar tenta?ia inlocuirii cheagului este iminenta. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice este clorura de calciu, o sare a calciului cu acidul clorhidric. In toate variantele, clorura de calciu se dizolva foarte bine in apa. In principiu, sarea respectiva este higroscopica (avida de apa), deci se folose?te foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Cea mai larga utilizare, in ultimii ?i viitorii ani, a clorurii de calciu  vizeaza prevenirea formarii ghe?ii ?i indepartarea acesteia de pe ?osele; fa?a de sarea obi?nuita, proprieta?ile clorurii de calciu o fac mult mai eficienta in lupta cu adversita?ile iernii pe ?osele,, astfel ca peste jumatate din produc?ia mondiala de clorura de calciu se folose?te in acest scop. O utilizare speciala vizeaza sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei solu?ii de clorura de calciu', a precizat prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, ?tiin?ele Consumato-rului ?i Managementul Calita?ii, ASE Bucure?ti.

Este considerat un aditiv nepericulos, chiar sigur, de?i legisla?ia americana nu permite folosirea sa in produsele ecologice. Mai este cunoscut ca da alergii, este banuita de favorizarea cancerului mamar ?i este considerata un factor de scadere a fertilita?ii masculine. Limita zilnica admisa in consumul unui adult este estimata la nivelul a 160-345 mg. Gustul foarte sarat al clorurii de calciu ajuta la realizarea unor muraturi cu mai pu?ina sare (castrave?i crocan?i etc.), deci mai aromate ?i cu mai pu?in sodiu. In indus-tria berii se folose?te la corectarea con?inutului de minerale al apei, in prepararea produselor dulci poate preveni cristalizarea caramelului. In industria laptelui se folose?te pentru co-rectarea echilibrului compozi?iei chimice a laptelui, fiind ingre-dient nelipsit din re?etele unor tipuri cunoscute de branza (Brie, Stilton etc.).

Denaturare legala

Clorura de calciu in stare solida trebuie pastrata in vase etan?e, care sa previna patrunderea umezelii; cu vaporii de apa se transforma in saramura. Procesul de dizolvare este exoterm (cu eliberare de caldura, la peste 65 grade Celsius), fapt ce impune ca manipularea substan?ei solide sa se faca precaut ?i sa nu se inghita clorura in stare uscata (care ar produce arsuri in gura ?i peesofag). Acumularea (clorurii) de calciu in organism (hipercalcemie) determina o serie de reac?ii, printre care: gust calcaros in gura, dureri de stomac, bufeuri, grea?a ?i varsaturi, lipsa apetitului, sete extrema, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, coma.

Avand in vedere proprieta?ile men?ionate, este de in?eles ca folosirea clorurii de calciu la prepararea branzeturilor a devenit o practica larga, mai economica decat folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la pre-?uri mai mici decat cheagurile naturale (un litru de clorura de calciu 33% costa circa 50 lei, pe cand aceea?i cantitate de cheag costa de 2-3 ori mai mult).

In plus, se subliniaza avantajul compensarii lipsei ionilor de calciu din laptele natural in perioada de toamna ?i iarna rezultand o coagulare superioara. In aproape toate re?etele actuale de preparare a laptelui se men?ioneaza ca in lapte se adauga saruri de calciu pentru a ob?ine un coagul de consisten?a normala, bine legat. La prepararea branzei de vaca se adauga 0,15 ml solu?ie de clorura de calciu 40%, o jumatate de lingura de maia (lapte batut, sana etc.) ?i o picatura de cheag la un litru de lapte. La prepararea ca?ului pentru ca?caval, doza de clorura de calciu este de 0,20 ml /litru.

Folosirea clorurii de calciu la prepararea branzeturilor nu este un fapt singular ?i nici foarte grav, daca astfel de branzeturi sunt consumate rar. Fire?te, mul?i consumatori nu mai cred ca se mai fabrica ?i branza fara acest ingredient. Alte ?i alte produse noi sunt promovate sus?inut de catre producatori, anun?and incercari grele pentru consumatorii de produse lactate. Pentru consumatorii care doresc ca?caval de culoare alba, frumoasa, s-a gasit solu?ia decolorarii laptelui cu peroxid de dibenzoil 15-25 g/100 litri lapte inainte de administrarea cheagului; produsul este mai scump decat cheagul, dar cumparatorii produsului se pot bucura de puncte de fidelitate. Pentru cei ce vor sa aiba in oferta ca?caval afumat, se ofera produsul nou fum lichid 80%, care se folose?te diluat cu 20% apa. In amestecul respectiv, pus intr-un vas adecvat dimensiunii buca?ii de ca?caval, se introduce ca?cavalul scos din saramura ?i se ?ine cateva secunde (potrivit cu intensitatea aromei de fum care se dore?te), apoi se pune la uscat.

Fumul lichid nu este chiar o noutate, dar mereu a avut adversari in randul consumatorilor ?i chiar printre speciali?ti. Produsul con?ine numero?i aditivi care adauga la poten?ialul de risc pe care il prezinta fumul condensat ?i prelucrat, daca produsul este realizat astfel, pentru ca exista ?i fum lichid realizat 'cu arome identic naturale', care este tot atat de aproape de fumul adevarat, din esen?e bine ?tiute ?i condus in decursul perioadei de afumare cu multa ?tiin?a, pe cat este ca?caval 'specialitatea' din grasimi vegetale, fie ?i nehidrogenate, vanduta la raftul de branzeturi al supermarketului.

Marile framantari ale consumatorilor in general, determinate de aceste realita?i ?i spaime in legatura cu mancarea cotidiana, sunt efectul unor politici ?i strategii care se proiecteaza mult deasupra nivelului de informare ?i de decizie al omului de rand. Pentru el, rezolvarile ar putea veni din cunoa?terea suficienta ?i corecta a principalelor sale nevoi, informarea serioasa ?i onesta, corelarea nevoilor cu posibilita?ile, abordarea in?eleapta a demersurilor la care se angajeaza. ?coala ?i mijloacele de comunicare in masa ar trebui sa aduca informare ?i educa?ie adecvata maselor, rezolvand astfel mai multe obiective social-culturale, dar ?i economice. Dar aceste deziderate ar avea ?anse de implinire daca ?i factorii politici le-ar dori.

'In ultimii ani asistam la un proces de «denaturare legala» a branzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atat la prejudicierea economica a producatorilor  one?ti, proces care a culminat, in unele situa?ii, chiar cu dispari?ia acestora, cat ?i la o afectare a intereselor economice ale consumatorilor, punandu-le acestora chiar sanatatea in pericol. In aceste condi?ii, pana cand prin intermediul unor legi se va interzice produc?ia ?i  comercializarea unor astfel de produse, singura masura menita sa-i protejeze pe consumatori ramane informarea acestora prin realizarea de studii, care sa dema?te astfel de practici, astfel incat consumatorii sa nu mai achizi?ioneze produse de o calitate scazuta ?i cu incarcatura chimica ridicata, fapt ce va duce in cel mai scurt timp la dispari?ia unor astfel de produse datorita cererii scazute pentru acestea, nemaiexistand ast-fel interesul economic din partea unor astfel de producatori pentru fabricarea unor astfel de produse', potrivit conf. univ. dr. Costel Stanciu, pre?edintele APC.

 

Studiul privind calitatea branzeturilor face parte din Campania Na?ionala de Informare ?i Educare: 'Sa inva?am sa in?elegem eticheta!'. Prin aceasta campanie, exper?ii Asocia?iei Pro Consumatori (APC) i?i propun sa-i inve?e pe consumatori sa in?eleaga eticheta produselor alimentare astfel incat ace?tia sa faca achizi?ii in cuno?tin?a de cauza.   

Telefoane pentru toate buzunarele- Click aici comenteaza /* (c)
Autor:

 
 
Înregistrare | Autentificare | Parola

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu