18 Dec 2018 - 14:57       

 
Parteneri 



 

 

 



* Prima pagină * Căutare * Contact *


Stire tematica: protectia consumatorului

Ziarul Financiar : Galopul consumului continua si in mai. De zece luni cresterea este de peste 10%

miercuri 06 iulie 2016
Autor: Cristina Rosca 06
.07.2016

Consumul a crescut in primele cinci luni din an cu 18%, sustinut de toate cele trei sectoare componente ? alimentele (26,5%), bunurile nealimentare (16,3%) si carburantii (9,9%). Cifrele amintesc de anii de boom, cand avansul economiei era sustinut, la fel ca si acum, de consumul intern.



Cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut in luna mai cu 15,8% in serie bruta comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, continuand astfel avansul de doua cifre inceput in august 2015. Spre deosebire de anul trecut insa, cand avansul era sustinut doar de vanzarile de alimente, care galopau ca urmare a reducerii TVA de la 24% la 9% incepand cu 1 iunie anul 2015, in 2016 toate trei categoriile sustin cresterea. Astfel, in luna mai 2016 consumul per ansamblu a crescut cu aproape 16% pe fondul unui avans de 20% al vanzarilor de alimente, dar si de 14,5% la nealimentare si de 12,1% la carburanti. Vanzarile de cosmetice, haine, electronice si mobila au avansat puternic in acest an si pe fondul masurilor de relaxare fiscala, cum este cazul reducerii cotei generalizate a TVA de la 24% la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016. Majorarea salariului minim a jucat la randul sau un rol important in revenirea consumului.

?Masurile de relaxare fiscala au afectat consumul in mod pozitiv. Vedem ca acum clientul nu mai alearga dupa pret. Se uita intr-adevar la oferte, dar analizeaza si serviciile adiacente si caracteristicile produsului. Acum trei ani orice oferta de pret era suficienta pentru a crea o nebunie. Lumea este acum mai linistita si mai increzatoare, iar asta se vede in consum?, spune Dragos Sirbu, CEO-ul Flanco, al doilea cel mai important jucator din retailul electro-IT, cu afaceri estimate pentru acest an la 900 de milioane de lei. Piata de electro-IT a fost una dintre cele mai afectate de criza, pierzand circa jumatate din valoare in primii ani de criza, pentru a-si reveni apoi, initial timid si ulterior in forta. Dragos Sirbu afirma ca in primele cinci luni din an piata de electro-IT a avut un avans de circa 17%. Cresterea este in linie cu cea anuntata de INS pentru pri­mele cinci luni la produse nealimentare.

In continuare, cel mai puternic avans al consumului apare la produse alimentare, care inca se bucura de reducerea TVA de la 1 iunie 2015. Efectul acestei masuri de relaxare fiscala ar putea sa se fi estompat luna trecuta, iar acest lucru urmeaza sa se vada in cifrele INS. Desi se asteptau la o diminuare a avansului, producatorii vorbesc insa de mentinerea trendului ascendent. ?Reducerea TVA si controalele realizate de stat au ajutat la echilibrarea pietei si la albirea ei. Se simte o revenire a consumului, insa piata noastra, a carnii de pasare, isi va mentine sezonalitatea. Noi la jumatatea anului avem un avans de 11% in volum, insa nu il punem doar pe seama consumului, ci si pe seama unor masuri interne luate in companie?, spune Grigore Horoi, presedintele grupului de firme Agricola Bacau. El afirma ca in viitor consumul va continua sa creasca insa.

 

Cum se calculeaza cifra de afaceri in comertul cu amanuntul

Cifrele anuntate de INS privind evolutia cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul se calculeaza pornind de la un esantion de 1.600 de companii ? operatori economici care au ca activitate principala comertul cu amanuntul, potrivit reprezentantilor INS. Astfel, atat lanturile de hipermarketuri, supermarketuri, magazine mici alimentare, dar si magazine de mobila, bricolaj si electroIT, furnizeaza lunar catre INS cifra lor de afaceri. In esantionul celor 1.600 de companii sunt incluse atat firme cu peste 50 de angajati cat si firme cu mai putini angajati. Primele raman in permanenta in esantion, pe cand cele din urma sunt selectate prin sondaj la inceputul anului si furnizeaza date timp de un an. Cele mai multe companii din esantion sunt cele cu peste 50 de angajati, insa toate firmele incluse furnizeaza lunar cifra de afaceri totala obtinuta. Ulterior, INS calculeaza, cu ajutorul unui algoritm evolutia cifrei de afaceri. Se ia in calcul cifra de afaceri deflatata, in conditii comparabile, adica se elimina influenta preturilor. Totusi, se ia in calcul expansiunea, care poate influenta puternic rezultatul in contextul in care anual retelele de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount deschid 150-250 de magazine. Datorita cifrei de afaceri de sute de milioane de euro sau chiar peste 1 mld. euro, datele anuntate de aceste retele sunt cele care influenteaza cel mai puternic vanzarile totale, mult mai mult decat cele comunicate de micile magazine care au avut cel mai mult de suferit in criza.

 

 

Statul trebuie sa vina cu bani de acasa pentru a suplini lipsa fondurilor de la Uniunea Europeana

Bugetul a primit fonduri de la UE in primele cinci luni din an de 967 mil. lei, fata de 3,4 mld. lei in ian. ? mai 2015, fapt ce pune sub semnul intrebarii programul de investitii pe intreg anul de 37 mld. lei (8,2 mld. euro).

De-a lungul anilor, guvernele care s-au succedat pe la Palatul Victoria au inteles intr-un mod unic in felul sau sa traga foloase de pe urma fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene: in loc sa aseze fondurile UE peste investitiile statului si sa dubleze astfel efortul de modernizare a infrastructurii, au retras din investitii fondurile bugetului pe masura ce banii Uniunii erau mai multi. Astfel ca in teren nu s-a vazut o explozie in constructia de autostrazi, drumuri, amenajari. Anul acesta, legea bugetului prevede ca investitiile bugetului (cheltuielile de capital) vor fi de 19,2 mld. lei, iar alte 18 mld. lei sunt bani de la UE. Doar ca, in primele cinci luni din an, de la UE au intrat in buget sub un miliard de lei, fata de 3,5 mld. lei in aceeasi perioada a anului trecut. Este adevarat ca bugetul a cheltuit in proiectele derulate cu fonduri UE 5 mld. lei, dar, daca banii de la UE nu vin, statul va fi obligat sa stopeze practica folosirii fondurilor proprii in astfel de proiecte - intrucat sumele cheltuite in acest mod, dar nerecuperate de la UE, intra la calculul deficitului bugetar. Este o situatie inversata fata de anii trecuti. Daca in 2012-2015 statul si-a redus contributia la investitii pentru ca avea mai multi bani de la UE, acum ar trebui sa si-o creasca pentru ca nu mai are atat de multe fonduri nerambursabile. Iulian Anghel


Autor:

 
 
Înregistrare | Autentificare | Parola

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu