Deciziile luate de Banca Nationala pentru a stimula imprumutul in moneda locala nu au, deocamdata, efecte
. In cele doua luni care au trecut de la prima taiere de rata, costurile la credite s-au majorat.
Sursa: VLAD STĂNESCU
Iin cele doua luni si jumatate care au trecut de la prima taiere a dobanzii-cheie (perioada in care BNR a mai operat o scadere, chiar la inceputul acestui an), mai multe banci au decis sa majoreze costurile creditelor de nevoi personale in lei, in loc sa le scada. Nici creditele cu garantii imobiliare nu sunt in acest moment mai ieftine ca in octombrie 2011. Mai mult, cateva banci au crescut si dobanzile oferite la depozite, ceea ce arata ca au in continuare nevoie de lichiditati. Daca la inceputul lunii noiembrie 2011 cea mai buna dobanda pentru depozitele la termen era de 6,75%, acum a ajuns la 7,5%.
De altfel, bancile din Romania ofera, in acest moment, cea mai buna dobanda reala pentru economii, comparativ cu corespondentele lor din celelalte tari membre ale Uniunii Europene care nu au trecut inca la moneda unica, din cauza nevoii de lichiditate (in cazul dobanzilor la depozite) si a nivelului redus al cererii, in cazul creditelor. In plus, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isarescu, aminteste ca intre momentul modificarii dobanzii de politica monetara si cel al reducerii efective a dobanzilor practicate de banci a existat intotdeauna un decalaj de cateva luni. "Deciziile din noiembrie si ianuarie ale BNR se vor vedea in piata la timpul potrivit, respectiv la patru - sapte luni. Indiferent ce spun bancile - ca au dificultati, ca nu vor face, ca nu vor drege - este limpede ca acele banci care se vor sustrage, adica se vor indeparta de valul pe care l-a indicat BNR - adica de scadere a dobanzilor - vor pierde cote de piata?, crede Vasilescu. Aceasta varianta nu poate justifica insa majorarile de dobanda. Banca Nationala a redus dobanda de politica monetara de doua ori in ultimele doua luni si jumatate, taind cate 0,25 puncte procentuale, pana la 5,75% pe an. De ce nu scad dobanzile Chiar daca dobanzile la care bancile se imprumuta intre ele au scazut in ultimele luni, nevoia de lichiditate persista, iar acesta este unul dintre motivele pentru care costurile practicate de banci in relatia cu clientii raman constante sau chiar cresc. Ana listii ING observa ca, in ultima luna a anului trecut, deficitul de lichiditate a inregistrat cea mai mare valoare din 2009 pana in prezent. Bancile s-au imprumutat direct de la Banca Nationala cu o medie zilnica de 4,1 miliarde de lei, de aproape doua ori si jumatate mai mult decat o facusera in noiembrie 2011. In opinia celor de la ING, majoritatea lichiditatilor a mers catre bugetul statului, prin cumpararea de titluri. O alta explicatie pentru majorarea dobanzilor o constituie nivelul foarte redus al cererii. In opinia Ancai Bidian, directorul brokerului Kiwi Finance, bancile practica dobanzi mai mari pentru a compensa vanzarile reduse de credite. Nu in ultimul rand, scumpirea creditelor este o masura menita sa conserve marjele de profit ale bancilor, in conditiile in care si dobanzile la depozite au crescut. Printre cele mai mari marje In noiembrie 2011, dobanda reala practicata de bancile din Romania la depozite (diferenta dintre dobanda si inflatie) era de aproape doua ori mai mare decat in orice alta tara membra a UE care nu a adoptat inca euro. Bancile locale isi conserva insa si marjele de profit, care ajung la 3,5% in cazul produselor pentru persoane fizice si la peste 4% in cazul celor pentru firme. Din noiembrie 2011, dobanzile creditelor au crescut, mai ales la imprumuturile de nevoi personale. Noua banci au facut majorari.
Cititi si:
Ce sanse sunt sa scada dobanzile la creditele in lei
Autor:
