15 Sep 2019 - 23:07       

 
Parteneri 



 

 

 



* Prima pagină * Căutare * Contact *


Stire tematica: protectia consumatorului

România liberă : De ce suntem pe ultimul loc din Europa la reciclare

luni 05 octombrie 2015

 

Corup?ia autorita?ilor locale, legi incalcate de catre societa?ile care aduna gunoiul, lipsa unei infrastructuri obligatorii de colectare selectiva ?i dezinteresul unei par?i a popula?iei pentru protec?ia mediului sunt cauzele pentru care in Romania se recicleaza doar 3% din de?eurile municipale


.

Un raport al Agen­?iei Europene de Mediu facut public la inceputul lui 2015 arata ca ?ara noastra era coda?a la recuperarea de?eurilor din ambalaje ?i a celor electronice inca dinainte sa devina membra a Uniunii Europene. Rata de reciclare declarata a fost in 2004 de numai aproximativ 1% din totalul gunoiului produs de popula?ie. Nivelul de colectare selectiva a cunoscut o nesemnificativa imbunata?ire ulterior, ajungand la doar la 3% in 2012, ultimul an pentru care exista date Eurostat privind de?eurile municipale. Prin compara?ie, Germania recupereaza anual 65% din materia prima reciclabila, restul gunoiului fiind incinerat pentru producerea de energie. Pana ?i Croa?ia, care a aderat la Uniunea Europeana abia in 2013, sta de cinci ori mai bine decat Romania, potrivit Agen?iei Europene de Mediu.

Un roman care vrea, totu?i, sa stranga selectiv gunoiul pe care-l produce are pu?ine modalita?i sa faca acest lucru. Societa?ile de salubritate sunt obligate printr-o lege din 2011, actualizata in 2014, sa ofere popula?iei saci speciali in mai multe culori pentru reciclare, astfel incat hartia sa nu se amestece cu metalul, plasticul sau cu sticla, dar mai ales ca toate acestea sa nu fie murdarite cu resturile umede din bucatarie. De asemenea, companiile au obliga?ia sa stranga de?eurile reciclabile pe categorii, in zile diferite. 

Dar, de?i unele firme de salubrizare au marit la inceputul acestui an tarifele de colectare a gunoiului de la popula?ie tocmai sub pretextul ca trebuie sa cheltuie in plus pentru infrastructura de selectare, in realitate pu?ine ofera sacii respectivi. In Bucure?ti, de exemplu, firma Romprest a distribuit ­astfel de saci, dar numai in sectorul 1 ?i la numai 20.000 de apartamente, potrivit comunicatelor publicate de aceasta societate.

Prin urmare, 97% din de?eurile produse de popula?ie ajung la gropile de gunoi ale ora?elor, pentru ca sunt prea murdare sa mai poata fi refolosite. 'Recuperarea de?eurilor din gunoi se poate face intr-o propor?ie de maxim 2-3%, dar chiar ?i aceste procente reprezinta material de slaba calitate, cu un grad mare de contaminare', a explicat, pentru 'Romania libera', Constantin Damov, co-fondator Green Group, holding specializat in reciclare.

Contaminarea cu resturile de mancare din casa face ca ?i pu?inele PET-uri sau doze de aluminiu recuperate sa poate fi procesate cu un consum foarte mare de energie, activitatea devenind astfel nerentabila economic. 'Contaminarea cu gunoi menajer biodegradabil poate compromite total reciclarea hartiei ?i a cartonului ?i, evident, face mai pu?in eficienta ?i ingreuneaza reciclarea de?eu­rilor de plastic, doze de aluminiu sau sticla. Contaminarea materialelor reciclabile cu gunoi menajer depa?e?te 40% (la 1 kilogram de de?euri reciclabile mai sunt 400 de grame de impurita?i biodegradabile). In acest caz, costurile legate de energie, transport, apa, cresc cu pana la 100%, iar reciclarea nu mai este sustenabila la anumite grade de contaminare. Valoarea de pia?a a materialului reciclat devine mai mica decat costul reciclarii', a men?ionat Constantin Damov.

Silviu Prigoana, patronul societa?ii de salubritate Rosal, anun?a inca din 2010 ca renun?a la o investi?ie pe care o facuse in doua sta?ii de sortare a de?eu­rilor tocmai din aceasta cauza. 'Costa o gramada de bani sa faci fulgi din PET. Ce arunca ceta?ea­nul pe tobogan e murdar ?i nu renteaza sa consumi atata energie sa il speli', declara Silviu Prigoana revistei Green Report.

Calendar european depa?it

De?i la gropile de gunoi de la marginea ora?elor pot fi vazute zeci de persoane sarace care cauta de?euri ce pot fi vandute firmelor de recuperare, activitatea aceasta nu ajuta decat intr-o masura infima la cre?te­rea ratei de reciclare in Romania. 'Din de?eurile care ajung la groapa se mai pot recupera de?eurile PET, dozele de aluminiu ?i par?ial sticla. Totu?i, aceste cantita?i nu pot depa?i 3% din totalul de?eurilor municipale in amestec. Dar, chiar ?i pentru acest procent, sunt necesare investi?ii mari in sta?ii de sortare (costul unei sta?ii de sortare depa?e?te 10 milioane de euro)', a explicat co-fondatorul Green Group.

Practic, Romania renun?a zilnic la o adevarata comoara de materii prime refolosibile. 'De?eurile menajere con?in circa 16%-20% hartie/carton, 5% aluminiu/metal, 5% sticla, 10%-15% mase plastice, 15% alte materiale ?i numai 39% resturi biodegradabile. De ce o valoare veritabila, o resursa care corect gestionata poate favoriza dezvoltarea durabila este in mod voit risipita?', intreaba Elena Ga?par-Ion, reprezentantul Asocia?iei Environ, organiza?ie care a creat in Bucure?ti EcoRampa, primul centru de colectare selectiva a de?eurilor pe 10 fluxuri diferite.

Elena Ga?par-Ion crede ca exista solu?ii pentru schimbarea situa?iei, dar autorita?ile locale ?i companiile de salubritate nu au nici un interes financiar sa o faca. 'Raspunsul se afla la autorita?i, in special la cele locale, care inca vad in acest serviciu public vaca de muls pentru interese personale obscure sau de grup ?i nu o problema de securitate ?i sanatate a popula?iei', sus?ine reprezentantul Environ. Asta in condi­?iile in care Romania este obligata de Comisia Europeana sa inchida toate gropile de gunoi neconforme pana in 2017. 'Trebuie sa se modernizeze infrastructura existenta ?i sa se extinda acoperirea colectarii separate in toate jude?ele pentru a se indeplini obiectivele stabilite in Directiva-cadru privind de?eurile, care impune pregatirea pentru reutilizare ?i reciclare a cel pu?in 50% din hartia, metalele, sticla ?i materiale plastice provenite din de?eurile menajere ?i similare pana in 2020 ?i pregatirea pentru reutilizare, reciclare ?i alte forme de recuperare a cel pu?in 70% din de?eurile provenite din construc?ii ?i demolari', a precizat Elena Ga?par-Ion.

Dar, obiectivele de reciclare ?i de reducere a de?eurilor pana in 2020 nu pot fi indeplinite numai prin investi?ii municipale, crede reprezentantul Asocia?iei Environ, fiind necesare ?i masuri precum: combaterea corup?iei in sectorul serviciului public de salubritate, regandirea mecanismului de eliberare a autoriza?iilor de mediu in domeniul colectarii ?i reciclarii de?eurilor ?i aplicarea de instrumente economice care sa faca depozitarea cea mai scumpa op?iune pentru firmele de salubritate, favorizand astfel reciclarea. 'Termenele sunt foarte stranse', a avertizat Elena Ga?par-Ion.

Eduard Martin: 'Nu s-a schimbat nimic'

Deputatul Eduard Martin, actionar la cea mai mare societate de salubritate din Romania, Polaris Holding, initiatorul unei noi variante a legii salubrizarii, adoptata anul trecut, dar ?i urmarit penal intr-un dosar de corup?ie privind serviciile publice de salubrizare din Constan?a, sus?ine ca nici firmele de profil, nici populatia nu se inghesuie sa stranga separat deseurile reciclabile. 'Polarisul, de exemplu, distribuie o data pe luna, in principal in orase, saci galbeni pentru materiale reciclabile. De exemplu, in Teleorman, distribuim saci in Alexandria, Rosiori si Videle, care acopera cam un sfert din populatia judetului. Din pacate, angajatii ii iau inapoi aproape goi', a precizat Eduard Martin, fost presedinte al Asociatiei Romane de Salubritate.

Acesta a admis ca legea pe care a initiat-o anul trecut nu este respectata decat partial. 'Era o necesitate pentru ca suntem pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste selectarea deseurilor. Dar, din punctul meu de vedere, nu s-a schim­bat nimic de cand a aparut. Cu totii traim in Romania si vedem ca nici firmele, nici oamenii nu se inghesuie sa stranga deseurile separat', a afirmat deputatul. Mai mult, Eduard Martin este la curent cu practica unor societati de salubritate care au marit tarifele catre populatie, invocand cheltuieli suplimentare pentru colectarea separata a deseurilor, desi, in realitate, nu presteaza acest serviciu. Totu?i, parla­men­tarul-ac?ionar la o firma de salubritate considera ca societa?ilor din domeniu le pot fi gasite scuze. 'Pre?ul pe care o persoana il plate?te in Romania pentru salubrizare este de un euro ?i ceva, in timp ce in Occident se plate?te de ordinul zecilor de euro de persoana. De aici apar ?i diferen?ele in ceea ce prive?te reciclarea', a men­?ionat Eduard Martin. De exem­plu, o familie de doua persoane plate?te, in Germania, circa 40-50 de euro pe luna, minim, in func?ie de cantitatea de gunoi produs.

Parlamentarul este urmarit penal intr-un dosar penal instrumentat de DNA in care fostul primar de Constan?a Radu Mazare a fost acuzat ca ar fi primit mita ?apte milioane de euro de la firma Polaris Holding, pentru a-i concesiona acesteia, pentru 25 de ani, serviciul de salubritate din ora?. In acela?i timp, tariful impus popula?iei pentru colectarea gunoiului menajer a devenit la Constan?a unul dintre cele mai mari din ?ara. Primarul Radu Mazare ?i-a dat demisia din func?ie, dupa deschiderea dosarului.

2.000 de tone de electronice, recuperate in doi ani

Hipermarketul reprezinta, in prezent, una dintre solu?iile oarecum la indemana de care dispune ceta?eanul dornic sa recicleze. Lanturile importante din domeniu – Cora, Carrefour sau Auchan – au instalat la cele mai multe dintre unitatile lor din Romania aparate care preiau PET-uri, doze de aluminiu ?i sticla, dar si peste alte 10 tipuri diferite de deseuri, inclusiv frigidere, televizoare sau calculatoare.

Singura problema vine din faptul ca preturile oferite pentru produsele reciclate sunt extrem de mici, iar transportul pana la hipermarket se face pe cheltuiala clien?ilor. 'Aparatele SIGUREC ofera recompense pentru deseurile aduse, eliberand vouchere de reduceri la cumparaturi, valabile in hipermarketurile Carrefour. Reducerile sunt calculate plecand de la urmatoarele valori de referinta: 5 bani/un PET, 3 bani/doza de aluminiu, 1 ban/un borcan sau ambalaj de sticla, 15 bani/kilogram de hartie sau carton. Pentru echipamentele electronice, valoarea pe kilogram variaza in functie de tipul aparatului predat, intre 60 de bani/kilogram si 10 lei/kilogram', a explicat, pentru 'Romania libera', Andreea Mihai, director de marketing Carrefour Romania.

Pana acum, oamenii au fost foarte deschisi la acest sistem, asa ca aduc sute de kilograme de produse la aparate, PET-urile fiind cele mai reciclate. Potrivit datelor oferite de Carrefour, din 2013 pana in prezent au fost stranse numai in acest lan? comercial peste doua milioane de PET-uri, doze de aluminiu si sticle, peste 800 de tone de deseuri de echipamente electrice si electronice si peste 400 tone de hartie si carton. De asemenea, au mai fost recuperate sase tone de baterii si acumulatori.

Cora Romania, care a introdus un program similar tot in 2013, ne-a comunicat ca, pana in prezent, a strans 1.140 de tone de produse electrice si electronice. 'Popula?ia aduce spre reciclare ceea ce folose?te cel mai mult in gospodarie, in principal sticlele PET. Dintre de?eurile electrice ?i electronice, cele mai multe au fost monitoarele ?i televizoarele cu tub CRT, frigiderele, fiarele de calcat ?i imprimantele', a precizat Anca Popescu, director Cora Pantelimon Bucure?ti.

Pre?ul oferit pentru un PET ­reciclat, in re?eaua Auchan, este de asemenea de 5 bani, iar ­pentru o doza de aluminiu se ofera 3 bani. Desi am solicitat date ?i de la acest operator privind cantita?ile stranse pana acum, nu am primit nici un ­raspuns.

Premiera: Taxa pentru depozitarea gunoiului

O decizie din 18 august a Ministerului Mediului ar putea stimula societatile de salubrizare sa sorteze mai eficient gunoiul, in loc sa-l duca la groapa de gunoi. Ministrul Gra?iela Gavrilescu a anuntat ca de la 1 ianuarie 2016 va intra in vigoare o taxa pentru depozitare de 80 de lei pe tona, care se va majora la 120 de lei pe tona in 2017. Pana acum, firmele ce colecteaza gunoiul nu plateau taxe catre statul roman, ci doar catre operatorii gropilor de gunoi, la nivelul mediu de circa 15 euro pe tona. Administra?ia Fondului pentru Mediu percepe o contributie de 100 lei/tona numai de la administratiile publice, in cazul neindeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare din deseurile municipale. Totodata, potrivit Mediafax, AFM incaseaza taxe de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile  cuprinse intre 0,2 ?i 4 lei pe metru patrat de teren utilizat pe an.

Pana la 80% reducere la beletristica comenteaza sau vezi comentarii /* (c)
Autor:

 
 
Înregistrare | Autentificare | Parola

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu