21 Noi 2018 - 15:51       

 
Parteneri 



 

 

 



* Prima pagină * Căutare * Contact *


Stire tematica: protectia consumatorului

Ziarul Financiar : Cum a ajuns sa fie ?detestat? consumul de la care, de la criza incoace, aproape toti economistii asteptau revigorarea economica?

vineri 21 august 2015
Autor: Iulian Anghel 21
.08.2015

Consumul creste in 2015 pentru al patrulea an consecutiv, in vreme ce investitiile au inceput sa-si revina in acest an, dupa trei ani de cadere neintrerupta.

Investitiile din bugetul statului (cheltuielile de capital) au intrat insa in al patrulea an de cadere, in ciuda faptului ca economia creste.

Asa stand lucrurile, economistii care contesta stimularea economiei prin consum excesiv au avut un argument in plus sa critice aceasta politica pe care o considera paguboasa. Doar investitiile, spun ei, sunt in masura sa creasca productivitatea care conduce la cresteri salariale, la mai multe locuri de munca si la o economie care sa faca fata socurilor.

Investitii versus consum? filosofie aflata in centrul disputei privind reducerea fiscalitatii ? a ajuns in aceste zile o poveste care trece dincolo de simplele obiectii privind nivelul deficitului bugetar sau structural la care s-ar ajunge in urma aplicarii masurilor cuprinse in viitorul cod fiscal.

 

Ce a stimulat consumul in ultimii ani

Dupa cresteri spectaculose de doua cifre din anii premergatori crizei, cifra de afaceri in comertul cu amanuntul (care reflecta cel mai bine evolutia consumului) a scazut trei ani la rand, intre 2009 si 2011. A crescut infim in 2012 si 2013 ? au fost ani in care majoritatea astepta revenirea economiei din consum - pentru ca o crestere importanta sa fie realizata in 2014, un plus de 7%.

Cum s-a ajuns la aceasta? Cresterea consumului este pusa de cei mai multi dintre economisti pe seama cresterii salariilor, care au avansat si ele cu 7% anul trecut. Avansul puternic al consumului in 2014 a coincis cu o crestere economica de 2,8%, insa investitiile in economie (publice si private) au continuat sa scada anul trecut cu 3% (dupa scaderi in 2009, 2010, 2012 si 2013 si un singur an de crestere, 2011). Abia in al patrulea trimestru din 2014 ele au crescut cu 3% si au continuat o evolutie buna de 8,5% in T1 2015.

Este evident aici impactul pozitiv asu­pra investitiilor private (caci cele publice continua sa scada) al masurii de eliminare a impozitului pe profitul rein­vestit, luata in vara trecuta, dar si al reducerii cu cinci puncte a CAS la angajator.

Insa cheltuielile de capital (investitiile din buget) au continuat sa scada si in 2014 (minus 4,6%), pentru al treilea an consecutiv, ani in care s-au inregistrat totusi cresteri economice. Au continuat sa scada si in acest an, cu 24% in T1.

Guvernul s-a ingrijit, prin urmare, sa refaca salariile bugetarilor, a majorar salariul minim, stimuland consumul, dar a neglijat investitiile.

La cresterea economica de 2,8% inregistrata anul trecut, consumul final a contribuit cu 3,6%, in vreme ce investitiile (formarea bruta de capital fix) au avut o contributie negativa de minus 0,8% (date provizorii 2). Situatia s-a repetat in T12015  ? la cresterea economica de 4,3% consumul final a contribuit cu 3,1%, iar investitiile cu doar 1,2%.

Datele semnal ale INS pentru T2 indica insa o incetinire a cresterii economice ? un plus de doar 0,1% in T2 fata de T1, iar economia nu va creste, cred multi economisti, cu mai mult de 4% pe intregul an.

Este o crestere potentiala maxima dincolo de care economia poate avea de suferit daca este stimulata artificial (prin consum), spune si guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu, atunci cand amendeaza dur masurile de relaxare fiscala cuprinse in noul cod fiscal. Asadar, din date se vede ca in 2014 cel putin consumul a crescut ca urmare a primirii unor stimulente fiscale (majorari de salarii, reduceri de CAS, reducerea TVA la paine). Consumul va fi impulsionat din nou de reducerea TVA la alimente.

Asadar, cererea creste, dar nu si oferta, pentru ca nu se fac investitii. O economie poate creste sanatos prin investitii, nu doar prin consum. Prin urmare, guvernul, daca are bani, sa stimuleze si investitiile, care au crescut intr-un singur an (2011) din ultimii sapte ani cand a debutat actuala criza, spun economistii care critica relaxarea fiscala ampla.

?In interpretarea noastra, la Banca Nationala cresterea economica de 4% este spre limita potentialului economic al momentului. A stimula doar pe latura consumului o economie aflata in crestere spre limita de potential inseamna a o dopa, si asta nu o face sa creasca sanatos, puternic si durabil?, a sustinut guvernatorul Isarescu intr-un interviu publicat marti in Revista 22 si care a facut multa valva din cauza tonului aspru folosit de guvernator.

Trebuie crescuta productivitatea prin investitii, nu stimulat consumul prin majorarea deficitelor, ceea ce pune in pericol nu doar politica bugetara, ci si pe cea monetara mai sustine guvernatorul.

Desi majoritatea economistilor au rezerve fata de nivelul reducerilor fiscale si se tem de derapajul deficitului, reticenta care a crescut puternic dupa ce guvernul a anuntat si majorari salariale de dimensiuni alarmante, o parte din ei, intre care Laurian Lungu, insista ca impactul masurilor noului cod fiscal este mai util de analizat din perspectiva veniturilor bugetare totale fiscale datorita modificarii comportamentului agentilor economici ca reactie la aceste masuri (efectul de runda a doua).

?Din aceasta perspectiva si din experienta ultimilor 15 ani se pot face doua observatii empirice. Prima este ca scaderile de taxe si impozite au dus la cresterea raportului venituri fiscale/PIB pe mai multi ani, in timp ce cresterea fiscalitatii a redus acest raport, dupa cel mult un an. A doua observatie este ca, per ansamblu, eficienta colectarii veniturilor bugetare, masurata de acest raport, a scazut constant din 2000 incoace. 

Din aceste considerente, discutiile curente pe subiectul necesarului de spatiu fiscal nu ating de fapt punctul cheie. Si anume ca, din punct de vedere al incasarilor veniturilor bugetare, Romania se afla in dreapta curbei Laffer. Deci, in mod normal, data fiind capacitatea admistrativa de colectare astazi, o reducere a fiscalitatii ar trebui sa duca la o crestere a veniturilor la buget peste cel mult unul sau doi ani. Ca si strategie de relaxare fiscala, solutia adoptata (aparent) in cazul TVA (de etapizare a reducerii TVA ? n.red.) este inefficienta din punct de vedere economic. TVA ar fi trebuit fie sa scada la 19% din 2016 ori, daca se face in doua etape cum este propunerea curenta, trebuia esalonata in proportii relativ egale?, spune economistul Laurian Lungu.

Potrivit acestuia, in acest moment, problema de fond pentru echilibrul bugetului consta mai putin in efectul masurilor de relaxare fiscal, ci mai ales in preconizatele cresteri aberante ale salariilor bugetare.

?Aceasta abordare reflecta si prioritatile autoritatilor vis-a-vis de cheltuielile bugetare precum si absenta oricarei viziuni sau filozofii fiscale. Atat timp cat aceste ultime doua atribute nu se vor cristaliza la nivelul tuturor partidelor politice din Romania, orice speranta de reforma structurala a modului cum se gandesc politicile fiscale - extrem de necesara de altfel! - va ramane doar in stadiul de intentie?.


Autor:

 
 
Înregistrare | Autentificare | Parola

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu