Autor: Claudia Medrega 24
.07.2012

Romanii sunt sufocati de creditele in euro, amana vacantele in strainatate, taie din consum, iar companiile numara pierderile.

Deprecierea leului cu 7,4% fata de euro in acest an mareste factura populatiei si companiilor cu credite in valuta, amplifica presiunea pe bilanturile bancilor, erodeaza profiturile companiilor de pe bursa care se finanteaza in valuta, scumpeste importurile si poate antrena scaderea consumului si diminuarea incasarilor bugetare din TVA si accize.

Rezervele valutare de la BNR sunt principalul scut de protectie pentru leu in fata unei agravari a tensiunilor externe si interne, iar in iunie rezerva a coborat sub pragul de 33 mld. euro. Presedintele suspendat Traian Basescu a declarat insa ieri ca Banca Nationala nu mai are resurse sa intervina pentru a stabiliza cursul, iar rezervele valutare se aproprie de limita minima.

Reprezentantii Bancii Nationale nu au dorit sa comenteze afirmatiile facute de presedintele suspendat Traian Basescu chiar daca acestea au implicat in mod direct institutia.

In iulie leul a pierdut 4,3% fata de euro, iar de la inceputul anului, cursul a crescut cu 7,4%, marind factura celor trei milioane de romani si 150.000 de companii care au credite in valuta si pentru care orice crestere a cursului trebuie sa faca rost de mai multi bani.

In consecinta, veniturile disponibile ale romanilor se vor reduce, cu consecinte negative asupra consumului, dar si asupra incasarilor bugetare din TVA si accize.

Cursul de schimb este un subiect delicat pentru romani, avand in vedere ca peste 60% dintre imprumuturile contractate de populatie si companii sunt in euro.

Deprecierea cu 7,4% a leului fata de euro de la inceputul anului pana in prezent poate majora numarul de restantieri cu 5-10%, ceea ce va provoca dificultati bancilor, in conditiile in care numarul clientilor persoane fizice care au intarzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la finalul lunii mai la 210.000 de persoane.

Cel mai important efect al deprecierii: povara creditelor in euro devine tot mai greu de suportat la noul palier de curs

Claudia Medrega

Rata creditelor neperfor­man­te a sarit deja in aprilie peste 16%, dupa ce in ultimele doua trimestre din 2011 dadea semne ca se sta­bilizeaza pe pragul de 14% din totalul creditelor.

Nici bugetul de stat nu scapa de in­fluenta deprecierii leului, chiar daca consecintele nu sunt semnificative si, preponderent, indirecte.

"Cred ca principalul efect al de­precierii leului asupra veniturilor bugetare este indirect: majoritatea fir­melor si populatiei au credite in valuta si serviciul datoriei va cres­te in urma depre­cierii leului. Una din conse­cin­te este reducerea veni­tu­rilor disponibile, a consu­mu­lui si a impozitelor directe platite. Prin reducerea consu­mu­lui se diminueaza si incasarile bu­getare din impozite indirecte (TVA si accize)", spune Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

El a explicat ca folosirea unui leu mai depreciat la calculul accizelor ar avea un efect pozitiv asupra incasarilor din accize, dar acest efect ar fi mult mai slab decat cel indirect amintit mai sus.

Accizele, care aduc circa un sfert din inca­sarile la bugetul de stat si peste 10% din veniturile totale colec­tate de Finante, sunt calculate la cursul de la inceputul lunii octombrie 2011, de 4,3001 lei/euro, cu aproape 8% mai mic decat cursul de ieri.

"Deprecierea leului nu are impact pe ve­niturile bugetare. Pe partea de chel­tuieli, impactul este mic, nesemni­ficativ. Pot sa existe efecte la partea de cheltuieli pentru ambasadele Romaniei in alte tari, la cheltuielile pentru deplasarile in strai­na­tate", a explicat Gheorghe Gher­ghi­na (foto), secretar de stat responsabil cu bugetul.

Majoritatatea analistilor de pe piata de capital sunt de parere ca de­pre­cierea puter­nica a leului fata de prin­ci­palele valute din ulti­mele luni va avea in general un im­pact negativ asu­pra rezul­tatelor ce urmeaza sa fie fa­cute publice de com­panii incepand cu trimestrul al doilea pen­tru ca majoritatea se finanteaza in valuta. La juma­tatea anului companiile care au credite in valuta va trebui sa marcheze in bilant pierderi pe partea financiara ca efect al reevaluarii datoriilor in euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede fata de leu.

Teoretic, deprecierea monedei na­tio­nale ar trebui sa favorizeze ex­por­turile. Insa, gradul ridicat de euroi­zare al Romaniei nu ii permite sa intoarca in avantajul sau deprecierea leului prin cresterea exporturilor. In cea mai mare parte a cazurilor de companii lo­cale care trimit produse pe piete externe, efectul de crestere a exporturilor este sters de cresterea costurilor de productie, pentru ca o mare parte din exporturile romanesti sunt alcatuite din produse care inglobeaza si importuri, iar cele mai multe companii au credite in euro.

Angajatii romani din multinationale care si-au negociat cu angajatorul salarii in euro ar putea incasa venituri nete mai sca­zute din cauza deprecierii cursului, avand in vedere ca bugetele de salarii sunt sta­bilite la un curs euro-lei agreat la inceputul anului.

In unele companii in care se platesc salarii in euro, acestea sunt actualizate in functie de evolutia cursului in ultimele trei luni, iar in alte multinationale salariile in euro se actualizeaza numai daca exista un decalaj de 5, 10 sau chiar 15% intre valoarea cursului la care s-a stabilit initial si valoarea actuala.

Si romanii care vor sa plece in vacanta in strainatate vor avea mai multe batai de cap, avand in vedere ca tarifele la avion si cazare au crescut din cauza ascensiunii cursului.

Pentru o vacanta de 1.000 de euro un roman trebuie sa scoata acum din buzunar cu 310 lei mai mult fata de cat ar fi platit la inceputul acestui an, pe fondul deprecierii leului.

Multi romani si-au amanat vacan­tele din cauza referen­dumului si asteapta sa treaca acest eveniment pentru a vedea cum reactioneaza cursul in continuare.

Un sfert dintre cei imprumutati sunt restantieri. Cati se vor adauga ca urmare a deprecierii leului?

Claudia Medrega

Deprecierea cu 7% a leului fata de euro de la inceputul anului pana in prezent poatemajora nu­ma­rul de restantieri cu 5-10%, ceea ce va pro­vo­ca dificultati bancilor, in conditiile in care nu­ma­rul clientilor persoane fizice care au intarzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile ajungea la finalul lunii mai la 210.000 de persoane.

Practic, unu din patru romani cu un credit de cel putin 20.000 de lei (4.500 de euro) nu reuseste sa-si plateasca la timp datoria catre banca.

La finalul lunii mai erau peste 850.000 de de­bi­tori persoane fizice, care datorau bancilor aproa­pe 89 mld. lei (20 mld. euro), potri­vit date­lor de la Centrala Riscului de Credit, or­ga­nismul specializat al BNR care gestioneaza date despre creditele acordate de bancile comerciale.

Restantele persoanelor fizice au depasit in luna mai pragul de 5 mld. lei (1,1 mld. euro) si re­pre­zentau 5,7% din totalul sumelor datorate ban­cilor. La nivel agregat, populatia si compa­ni­ile aveau rate restante de 24 mld. lei (5,3 mld. euro), reprezentand 9% din totalul sumelor datorate.

Provizioanele mari constituite pentru acoperirea pierderilor din credite neperfor­mante s-au reflectat in ultimii doi ani in pierderi uria­se pentru sistemul bancar. In primul tri­mestru, sistemul bancar a inregistrat un profit de 165 mil. lei pe standarde IFRS, in scadere la ju­ma­tate comparativ cu castigul pe RAS din pri­mele trei luni din 2011, in conditiile in care pro­vizioanele au urcat in ianuarie - martie cu aproape 1,5 mld. lei.

Portofoliile de credite ale bancilor au conti­nuat sa se afle sub presiune si in acest an, iar o de­preciere suplimentara a leului poate antrena de­te­riorarea bilanturilor institutiilor de credit si cresterea imprumuturilor neperformante.

Rata creditelor neperformante este corelata po­zitiv cu evolutia cursului de schimb, fiind im­por­tanta si amploarea deprecierii leului in timp.

BNR a rulat in ultimii ani teste de stres care sa indice praguri de alarma privind cresterea gradului de neplata in functie de cresterea cursului.

Tinand cont ca in aprilie rata creditelor ne­perfor­mante era de peste 16% este de presupus ca nu a fost atins inca un nivel ?explozivi fiind cunoscuta preocuparea aratata de BNR pentru mentinerea sistemului bancar, care oricum a fost afectat d epierderi.

Rata creditelor neperformante a sarit in aprilie peste 16%, dupa ce in ultimele doua tri­mestre din 2011 dadea semne ca se stabilizeaza pe pragul de 14% din totalul creditelor.

Restantele la creditele in valuta sunt cele ca­re le dau cele mai mari batai de cap ban­che­rilor, acestia afirmand ca pe segmentul de retail, de exemplu, cea mai proasta evolutie o au porto­fo­liile de credite ipotecare. Restantele la valuta au accelerat si au ajuns sa reprezinte circa 60% din totalul sumelor neplatite la timp.

Chiar daca numarul restantierilor s-a sta­bili­zat in ultimul an in jurul pragului de 240.000 de per­soane fizice si companii, volumul restan­telor a continuat sa creasca.

Doar in luna mai sumele restante au crescut cu echivalentul a un miliard de lei in contextul agitatiei de pe piata valutara. Cursul de schimb este un subiect sensibil pentru Romania, avand in vedere ca peste 60% dintre im­pru­muturile con­trac­tate de populatie si com­pa­nii sunt in euro. In aceste conditii, episoadele de depre­ciere a leului au un efect psihologic asupra roma­nilor si pot sa antreneze cresterea im­pru­mutu­ri­lor neperformante.

Adrian Chichita, director in cadrul Diviziei Retail a OTP Bank, a declarat recent ca banca este "pregatita" sa faca fata unei cresteri a cre­di­telor neperformante avand in vedere evolutia cursului de schimb.

"Suntem pregatiti sa ne ajutam clientii atunci cand apare o problema de crestere a ratei lunare legata de cursul de schimb. Analizam situatia im­pre­una cu ei si gasim o solutie personalizata, de rescadentare sau reesalonare. Noi avem si o varianta de scenariu foarte pesimist, asa ca am luat in calcul un curs de 4,6 lei pentru un euro", a spus Chichita. Intre timp insa, aceasta valoare data ca foarte pesimista a fost deja depasita.

Recent, seful Supravegherii din BNR, Nico­lae Cinteza, spunea ca se asteapta la cresterea cre­ditelor neperformante pe sistem, in valoare ab­soluta, in urmatoarele 6-9 luni.

O agentie de turism: Dam un loc de avion gratis ca sa compensam scumpirea euro

Mirabela Tiron

Pentru o vacanta de 1.000 de euro un roman trebuie sa scoata acum din buzunar cu 310 lei mai mult fata de cat ar fi platit la inceputul acestui an, pe fondul deprecierii leului.

"Toata situatia politica a bulversat segmentul de calatorii, anii electorali sunt cei mai dificili pentru calatori. Pentru a compensa cresterea preturilor si a nu pierde clienti am introdus o promotie", a declarat Mircea Vladu, reprezentant al Prestige Tours, parte a grupului Happy Tour, cel mai mare jucator din turism. De la inceputul anului leul s-a depreciat cu 6,5% fata de euro.

Pentru pachetele charter organi­zate de Prestige Tours in Grecia in­su­lara, la achizitionarea in iulie a unui pa­chet charter pentru doua persoane adul­te se ofera un bilet de avion gratuit. Aceasta este o masura pentru atra­gerea de clienti luna aceasta.

"Incercam sa compensam cresterea eu­ro cu aceasta promotie, tarifele la avion si cazare au cres­cut din cauza fluc­tuatiei cursu­lui. Trebu­ie sa ne adap­tam la situatia din pia­ta. Nu pot face prog­noze cu privire la evolutia cursu­lui, insa suntem fle­xibili si ne adap­tam la orice situatie", a precizat el. Vladu a mai spus ca multi ro­mani si-au amanat vacantele din cauza referen­du­mu­lui si ca asteap­ta sa treaca acest eve­ni­ment pen­t­ru a vedea cum re­actio­neaza cursul in continuare.

Si Lucia Morariu, sefa agentiei de tu­rism Eximtur din Cluj-Napoca, de­cla­ra in urma cu cateva zile ca depre­cie­rea leului a dus la cresterea pretului de­plasarilor in strainatate si ca deja se sim­te reticenta companiilor in a-si tri­mi­te angajatii in deplasari de business. Ea afirma ca in semestrul doi se va ve­dea o crestere a cererii pentru vacan­te­le in tara in detrimentul celor din strainatate.

Anul trecut au plecat in strainatate 10,9 milioane de romani, mai mult cu 0,3% compa­ra­tiv cu anul anterior.

Suma lasata de ro­mani pe vacante in strai­na­tate a fost de 1,4 miliarde de euro, cu 25% mai mare fata de anul 2007.

"Datorita faptului ca este sezonul va­can­telor nu am avut o scadere a ce­rerii la biletele de avion, chiar avem avioa­nele pline in aceasta perioada, desi leul s-a depreciat. Romanii nu s-au spe­riat. Oricum noi avem aproape 80% din incasari in euro, ceea ce inseamna ca multi platesc direct in moneda euro­pea­na", a spus Adrian Ionascu, direc­torul general adjunct al Blue Air.

Daca la in­casari oscilatia cursului leu-euro nu a avut o influenta mare, la cos­turi se inregistreaza an­umite schimbari.

"Zbaterile valutare, mai ales dolar-euro (dolarul s-a apreciat-n.red) ne afecteaza mult in primul rand la costuri. Aproape 75% din costuri sunt in dolari, iar noi avem incasari in euro si in lei. Din cauza aprecierii dolarului in fata euro trebuie sa platim mai mult pen­tru piesele de schimb, cherosen", a spus el. Ionascu nu a precizat cu cat au cres­cut costurile.

Oficialii Wizz-Air au transmis ca regreta constrangerile economice prin care trece Romania, dar "noi pastram tarifele mici".

Adrian Porfir, director ge­neral pe Europa de Sud-Est in cadrul Joris Ide Group, care controleaza produ­ca­torul de ma­teriale de constructii Mega­profil, ce calatoreste 3-4 zile din sapte, spune ca desi plateste in lei biletele de avion nu a simtit o diferenta mare de pret.

"Eu imi fac agenda cu o luna inainte si atunci nu se simte prea mult aceasta depre­ciere a leului", a spus el. Preturile biletelor de avion sunt mai mici daca rezervarea se face cu o luna inainte fata de situatia in care s-ar face cu cateva zile inainte.

Pentru vacanta de vara cele mai multe rezervari au fost facute din timp.

Deprecierea leului va eroda profiturile companiilor cu datorii de la bursa. Care sunt cele mai afectate?

Adrian Cojocar

Majoritatea analistilor de pe piata de capital sunt de pa­rere ca deprecierea puternica a leului fata de principalele valute din ul­ti­mele luni va avea in general un impact ne­gativ asupra rezultatelor ce ur­meaza sa fie facute publice de companii incepand cu trimestrul al doilea pentru ca majoritatea se finanteaza in valuta. Sezonul de raportare al re­zul­tatelor pe primul semestru a anului va incepe sapta­ma­na vi­itoa­re si va fi deschis de Aero­star Bacau (ARS), prima com­pa­nie care-si va anunta re­zultatele.

Companiile de la BVB aveau la finele anului 2011 datorii totale care cumulau 34 de miliarde de lei (circa 7,9 miliarde de euro). Din acestea, mai bine de jumatate sunt contractate in valuta.

La jumatatea anului companiile care au credite in valuta va trebui sa marcheze in bilant pierderi pe partea financiara ca efect al reevaluarii datoriilor in euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede fata de leu.

Spre exemplu, o companie cu da­to­rii de 10 milioane de euro va inre­gis­tra la sase luni pierderi financiare de circa 1,3 mil. lei din aceasta operatiune contabila de reevaluare a datoriilor. Daca s-ar lua in calcul cursul din pre­zent, de 4,6 lei/euro, aceeasi com­panie ar marca la zi in bilant o pierdere de 2,8 mil. lei din reevaluarea datoriei de 10 milioane de euro dupa ce moneda euro­peana s-a apreciat cu 6% de la inceputul anului.

Companiile cu datorii in dolari sunt si mai afectate in conditiile in care do­­larul s-a apreciat fata de leu cu 5,9% in primul semestru si de la inceputul anului s-a intarit cu 13,8%. Pier­derile contabile rezultate din re­eva­luarea datoriilor in dolari sunt de cir­ca doua ori mai mari decat cele in euro.

"Majoritatea companiilor lucrea­za cu finantari in valuta pentru ca pla­tesc dobanzi mai mici si in con­di­ti­ile in care asteptarile erau de stabi­li­zare a leului intr-un palier de 4,1 - 4,3 lei, iar stabilizarea cursului le-a intarit con­vin­ge­rea ca acest palier este sus­te­na­bil si com­paniile s-au indreptat spre linii de finantare in valuta. De alt­fel datele arata ca tendinta la nive­lul agen­tilor eco­nomici din Romania a fost de cres­te­re a creditelor in valuta in ultima pe­rioada. O parte din com­paniile de la bursa care au finan­tari in valuta vor inregistra pier­deri pe partea financia­ra, dar acesta a fost un risc asumat de la bun inceput pen­tru a plati o dobanda mai redusa la cre­dite", spune Adrian Danciu, seful de­par­tamentului de analiza din cadrul Broker Cluj.

Printre companiile cele mai afec­tate de evolutia cursului de schimb din ultimele luni se numara Rom­pe­trol Rafinare (RRC), care este pu­ternic indatorata in dolari, soldul cre­di­telor in valuta ale companiei ridi­can­du-se la finele anului trecut la 3,28 mld. lei, respectiv o treime din afa­cerile companiei pe anul 2011, de 10,1 mld. lei (2,4 mld. euro).

Transelectrica Bucuresti (TEL) care avea la 31 decembrie 2011 da­to­rii in valuta de aproape 900 mil. lei, in cea mai mare parte in euro, ar putea inregistra de asemenea un rezultat negativ ca urmare a reevaluarii dato­riilor la cursul depreciat al leului de la 30 iunie, de circa 4,45 lei/euro. Cas­tigul companiei ar putea fi puternic afectat si in a doua parte a anului daca cursul de schimb se mentine la ni­velul actual, de circa 4,6 lei/euro.

Alte companii afectate de depre­cierea leului sunt Dafora Medias (DAFR), Cemacon Zalau (CEON) si Impact Bucuresti, companii la care da­to­riile in valuta depaseau la finele anu­lui trecut cifra de afaceri aferenta anului 2011.

Totusi sunt unele companii de la bursa, precum exportatorii sau com­panii care incaseaza banii pe marfa in valuta, care sunt avantajate de inta­ri­rea euro si a dolarului pentru ca inca­sea­za mai multi lei pentru aceeasi marfa.

De exemplu producatorul de in­gra­saminte Azomures Targu-Mures (AZO) a exportat anul trecut 65% din productie si are foarte putine da­torii in valuta.

Producatorul de piese auto Compa Sibiu (CMP), care exporta 80% din productie si are o pondere sca­zuta a creditelor in valuta, de circa 18% in afaceri, ar putea fi de ase­me­nea avantajata de deprecierea leului.

Chiar si in aceste cazuri fericite ana­listii atrag atentia asupra faptului ca volatilitatea de pe piete ar putea re­duce cererea companiilor si in con­secinta le-ar putea afecta activitatea.

"Desi in mod normal companiile ex­por­tatoare sunt avantajate de de­pre­cierea leului, totusi sunt multe ca­zuri in care avantajul financiar ob­ti­nut la export este diminuat de nece­sita­tea de a importa materia prima la un pret mai mare, cum se intampla in in­dus­tria farmaceutica. Iar daca so­cie­tatea are datorii in valuta, cum este cazul Antibiotice Iasi, rezultatul finan­ciar negativ anuleaza efectul de cres­tere a vanzarilor. Intr-o situatie simi­lara se afla Compa, care exporta 80% din productie, dar care are da­to­rii in valuta. Dintre companiile mari ex­puse riscului valutar, se regaseste Trans­electrica cu un grad de inda­to­rare de 48%, peste 80% din datorii fiind denominate in euro, dolari si yeni. In ceea ce priveste sectorul ban­car, dar si SIF-urile care au expunere mare pe banci, deprecierea leului con­duce la cresterea riscului de credit pen­tru bancile care au acordat cre­dite in euro", spune Dragos Darabut, directorul general al societatii de administrare a investitiilor Vanguard Asset Management.

Un angajat din multinationala: "M-as bucura daca ar trece de 4,7-4,8 lei/euro"

Adelina Mihai

Angajatii romani din multinationale care si-au negociat cu angajatorul salariile in euro ar putea incasa venituri nete mai scazute din cauza deprecierii cursului, avand in vedere ca bugetele de salarii sunt stabilite la un curs euro-lei agreat la inceputul anului.

"Am salariul in euro, dar il primesc in lei, la un curs de putin peste 4,2 lei/euro, stabilit in urma cu un an si jumatate. Exista o clauza in contract prin care se actualizeaza cursul la care se platesc salariile daca evolutia cursului leu- euro deviaza cu mai mult de 10% fata de cea stabilita initial, asa ca eu m-as bucura daca ar trece de 4,7-4,8 lei/euro, pentru ca mi-ar creste salariul in lei. De regula, salariile in euro se stabilesc la nivelul mediu al cursului de anul trecut sau la nivelul cursului din prima zi din an", a spus Mihai, consultant in management la o multinationala de pe piata locala de profil.

In alte companii in care se platesc salarii in euro, acestea sunt actualizate in functie de evolutia cursului in ultimele trei luni, iar in alte multinationale salariile in euro se actualizeaza numai daca exista un decalaj de 5, 10 sau chiar 15% intre valoarea cursului la care s-a stabilit initial si valoarea actuala.

"Sunt prea putine companii care au negociat salariile in euro, majoritatea le-au stabilit in lei. Expatii au salariile negociate in euro, dar la un curs stabilit la inceputul anului, de pana la 4,3 lei/euro. Conteaza foarte mult pentru o companie cursul mediu la care si-a stabilit bugetul de cheltuieli la inceputul anului, pentru ca nu poate plati salarii bugetate la un curs de 4,3 lei/euro la cursul de 4,6 lei", a spus Florin Godean, country manager al grupului cu activitati in domeniul serviciilor de resurse umane Adecco.

Practic, un manager cu un salariu stabilit cu angajatorul la inceputul anului de 4.000 de euro, la un curs de 4,3 lei, va primi luna aceasta 17.200 de lei, in loc de 18.400 de lei, cat ar trebui sa primeasca la un curs de 4,6 lei/euro.

"Multi manageri si angajati vor avea venituri nete mai scazute, pentru ca salariile sunt stabilite la un curs mediu de 4,3 lei/euro. Cel mai probabil companiile nu-si vor actualiza salariile pana la inceperea urmatorului an fiscal, care poate fi in octombrie, in ianuarie sau, in unele cazuri, in vara anului viitor", a spus Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.

Desi in Codul muncii nu se precizeaza mo­neda in care trebuie platite salariile anga­jatilor, in con­tractele individuale de munca specifica, la litera J, inscrierea "salariului de baza lunar brut in lei", iar in Revisal, softul electronic prin care inspectorii de munca verifica inregistrarile con­tractelor de munca ale angajatilor, prevede leul ca moneda de inscriere a rubricii de salarii.

Impulsionarea exporturilor prin deprecierea leului, subminata de "euroizare"

Andreea Neferu

Cristina Rosca

Gradul ridicat de euroizare al Romaniei nu ii permite sa intoarca in avantajul sau deprecierea leului prin cresterea exporturilor. In cea mai mare parte a cazurilor de companii locale care trimit produse pe piete externe, efectul de crestere a exporturilor este sters de cresterea costurilor de productie, pentru ca o mare parte din exporturile romanesti sunt alcatuite din produse care inglobeaza si importuri, iar cele mai multe companii au credite in euro. Doar mana de lucru este platita in majoritatea companiilor in lei.

Pe de alta parte, Gabriel Carlig, unul dintre cei mai importanti antreprenori locali si proprietarul Jolidon, spune ca evolutia cursului de schimb afecteaza puternic businessul sau deoarece creditele si chiriile sunt in euro, iar o parte din materiile sunt importate, tot in moneda unica.

"Exista mai multe aspecte negative decat pozitive. Daca nu aveam exportul, nu aveam niciun beneficiu de pe urma acestei situatii care se schimba de la zi la zi." El mai spune ca situatia este cu atat mai grava cu cat compania nu isi poate face niciun plan de business, instabilitatea fiind cuvantul de ordine.

"In fiecare zi am vazut cum este depasit un nou prag al cursului de schimb. Acum putin timp aveam 4,3 lei pentru un euro, iar acum mergem spre 4,7 lei pentru un euro. Nu mai stiu cat de sus se poate duce." Omul de afaceri adau­ga faptul ca desi cri­za econo­mica este in Europa si nu la noi, tot leul este cel care se de­preciaza in ra­port cu euro, si nu invers. "Cand criza era lo­cala, se de­pre­cia leul. Acum cand criza este in Europa tot moneda locala pierde. Nu este normal."

Carlig mai spu­ne ca evolutia din ulti­mele zile nu face decat sa anuleze efectele be­nefice pe care le-au avut ma­surile de aus­te­ritate luate in ultimii ani.

"Lipsa de ac­tiu­ne din ultima pe­rioada nu face de­cat sa ne intoar­ca in timp. Am pu­tea fi nevoiti sa luam iar masuri de austeritate. Am platit deja un pret in criza si ar fi bine sa nu il platim iar."

Efectul de crestere a exporturilor este sters de cresterea costurilor de productie, pentru ca o mare parte din exporturile romanesti sunt alcatuite din produse care inglobeaza si importuri

Efecte similare se regasesc si in industria ali­men­tara, unde costurile cresc in contextul in care mate­riile prime sunt importate din Uniunea Euro­peana, creditele sunt in euro, utilajele sunt cumparate in euro.

"Ar fi bine daca am reusi sa compensam aceste pierderi prin exporturi, dar in industria carnii doar cateva procente din productie merg la export", spune Sorin Minea, presedintele producatorului de me­zeluri Angst si presedintele Federatiei Romali­men­ta, organizatie care reuneste jucatori din industria carnii, a laptelui sau a dulciurilor. Minea spune ca circa 70-80% din industria alimentara este dependenta de fluctuatiile leu-euro.

La randul sau, Constantin Toma, proprietarul grupului Romet, spune ca deprecierea leului ajuta la cresterea expor­turilor, insa cresterea costurilor ajunge sa stearga acest efect. (Deprecierea leului - n.red.) ajuta la exporturi, dar cate exporturi poti face? In plus, avem credite in euro, importam si materii prime, aproape tot cumparam in euro", spune Toma.

Exporturile Romaniei s-au ridicat la circa 45 mld. euro anul trecut, in timp ce importurile au totalizat 54,8 mld. euro, potrivit Institutului National de Statistica. Estimarile pentru anul acesta ale Comisiei Nationale de Prognoza indica un avans de 4% al exporturilor si de 7,8% al importurilor.

"Evolutia cursului are un impact asupra evolutiei exporturilor, acestea fiind puternic corelate cu importurile de materii prime si materiale care sunt in mare parte doar prelucrate/asamblate in Romania datorita fortei de munca ieftine. Astfel ca efectele negative ale deprecierii cursului vor depasi substantial efectele pozitive asupra exporturilor", spune Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, care adauga ca aceste evolutii vor deteriora ritmul de crestere a consumului domestic, vor exercita presiuni ascendente asupra ratei inflatiei, presiuni asupra stabilitatii financiare, vor deteriora expectatiile agentilor economici si vor scadea puterea de cumparare a populatiei.

Totodata, evolutia exporturilor este conditionata si de existenta unei cereri sustinute in Uniunea Europeana, principalul partener comercial al tarii, insa momentan acest lucru nu se intampla.

"Prin deprecierea leului, competitivitatea exporturilor prin pret creste, in timp ce importurile devin mai scumpe. Pe de alta parte, dinamica cererii externe are de asemenea o influenta majora asupra exporturilor, iar in contextul actual asteptarile sunt in sensul deteriorarii acesteia", afirma Catalina Molnar, senior economist in cadrul RBS Bank Romania.

Autor: