15 Oct 2018 - 20:09       

 
Parteneri 



 

 

 



* Prima pagină * Căutare * Contact *


Stire tematica: protectia consumatorului

Libertatea : Citeste eticheta! Branzeturile de la raft sunt pline de ingrediente nasanatoase si alergeni

miercuri 22 iunie 2016

Un studiu privind calitatea branzeturilor a scos la iveala faptul ca multe produse contin o serie intreaga de ingrediente care ne pot afecta sanatatea


. Consumatorii se pot feri de acestea daca citesc cu atentie etichetele si fac achizitii in cunostinta de cauza.

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat din marile centre comerciale 34 tipuri de branzeturi, pentru a realiza un studiu menit sa atraga atentia asupra modului in care producatorii denatureaza unele sortimente de branzeturi.

In urma analizelor, cercetatorii au descoperit ca in unele sortimente mozzarella se foloseste amidonul, desi acest tip de branza se obtine numai din lapte, fara adaosuri de alta natura.

De asemenea, specialistii atrag atentia asupra folosirii natamicinei (E 235) de unii producatori de branza maturata cu pasta semitare, acest aditiv alimentar fiind folosit ca si conservant artificial cu actiune antibiotica, antifungica, fiind suspect de favorizarea dezvoltarii unor agenti microbieni patogeni. Totodata, poate provoca greata, voma, anorexie, diaree si iritarea pielii.

In alte mostre de branza analizate s-a gasit un aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din oua, cunoscut sub denumirea de lysozyme, care poate provoca reactii alergice. Si nitratul de sodiu se gaseste in unele sortimente de branzeturi semitari, iar studiile au aratat ca aceasta substanta este asociata in unele studii cu riscuri cancerigene. Clorura de calciu in cascaval

O ”practica” asupra careia specialistii APC atrag atentia este folosirea clorurii de calciu (E509) in unele sortimente de cascaval, ca inlocuitor al cheagului. Aceasta substanta are numeroase intrebuintari in diverse industrii, insa cel mai mult se utilizaza pentru a degaja gheata de pe sosele, clorura de calciu fiind mult mai eficienta decat sarea obisnuita.

Este considerat un aditiv nepericulos, chiar sigur, desi legislatia americana nu permite folosirea sa in produsele ecologice. Mai este cunoscut insa ca da alergii, este banuit de favorizarea cancerului mamar si este considerat un factor de scadere a fertilitatii masculine. Limita zilnica admisa in consumul unui adult este estimata la nivelul a 160-345 mg, se arata in studiul APC.

Consumatorii sunt avertizati si in privinta lactatelor ”fara lapte”, ”branza de cauciuc” si alte ”creatii” care, daca s-ar vinde cu informarea corecta si la pretul corect, nimeni nu ar avea ceva impotriva lor. Dar cand aceste produse sunt vandute ca produse din lapte si sub denumiri bine conotate in mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane si cu infractori care ar trebui pedepsiti aspru”, se arata in studiu. Atentie la banzeturile foarte ieftine

Pentru obtinerea unui kilogram de branza de cheag este nevoie de 6-10 litri lapte, la care se adauga manopera si intregul proces de pregatire pentru vanzare, transportul si prezentarea pentru comercializare sunt activitati in care lucreaza oameni si care costa. Chiar daca laptele ar fi socotit la un leu pe litru de catre fermierul care nu are posibilitatea sa-l vanda intr-o retea de productie, iar toate activitatile le-ar suporta el si familia sa, kilogramul de branza ar costa cel putin 12-15 lei. Daca insa se adauga marje de profit minim, nu s-ar putea obtine branza sub 15 lei/kg.

Acest calcul simplificat arata ca o mare parte a sortimentului de branzeturi, vandut la preturi foarte modeste (7-12 lei/kg), nu contine decat putin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, indeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigura precipitatului o consistenta si proprietati organoleptice specifice branzei. Toppingurile pentru pizza, cu «de toate»

In acelasi timp, alte produse care le-au atras atentia expertilor APC au fost cele grupate generic sub denumirea de ”topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialitati pe baza de grasimi vegetale si proteine din lapte, dar care mai au in compozitie  alte substante si aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfati de sodiu, citrati de sodiu, fosfati de sodiu si sorbat de sodiu. Potrivit studiului, aceste produse induc in eroare consumatorii, pentru ca imita foarte bine cascavalul, dar si pentru faptul ca sunt asezate langa sortimentele de cascaval in cadrul marilor magazine.

Unii producatori comercializeaza chiar amestecuri formate din cascaval si grasimi vegetale, in speta ulei de palmier, carora le-au gasit si denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe baza de cascaval si grasimi vegetale. Compozitia unor astfel de produse este formata din: cascaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apa, amidon din porumb, derivati din lapte, gelatina, sare iodata, aroma de fum si saruri de topire (fosfati de sodiu-E339 si difosfati de sodiu si potasiu-E450).


Autor:

 
 
Înregistrare | Autentificare | Parola

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu