22 Oct 2019 - 22:35       

 
Parteneri 



 

 

 



* Prima pagină * Căutare * Contact *


Stire tematica: protectia consumatorului

Ziarul Financiar : Ce se schimba odata cu noua lege a achizitiilor publice

miercuri 26 august 2015
Autori: Nicolae Ursu , Cristiana Ditoiu 25
.08.2015

Proiectul de lege privind achizitiile publice este unul dintre cele patru acte normative care compun noua lege a achizitiilor publice ce urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2016. Proiectul de lege aduce imbunatatiri semnificative legislatiei actuale, promovand cresterea calitatii proiectelor de achizitie publica prin modificarea criteriilor de atribuire, limitarea cresterii necontrolate a bugetelor implicate, reducerea birocratiei, dar si sustinerea inovatiei in dezvoltarea proiectelor publice. Insa, asa cum vom arata in continuare, daca normele de aplicare nu vor clarifica anumite aspecte insuficient definite, ne vom afla in situatia inutilitatii practice a acestor imbunatatiri.

Criterii de atribuire a contractului de achizitie publica

In legislatia actuala poate fi ales un singur criteriu de atribuire a contractelor de achizitie publica dintre doua variante prestabilite: fie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, fie, in mod exclusiv, pretul cel mai scazut. Ca urmare, pretul cel mai scazut este folosit in proportie covarsitoare ca principal criteriu de atribuire, ceea ce de multe ori a dus la prestarea de servicii si lucrari de calitate slaba.

Pentru a incuraja cresterea calitatii in proiectele de achizitie publica, noua reglementare adopta un principiu unic de atribuire: oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. Indeplinirea acestui principiu se va stabili pe baza a 3 criterii de atribuire: pretul cel mai scazut, cel mai bun raport calitate-pret, costul de mai scazut. Daca pretul cel mai scazut poate fi determinat usor prin compararea preturilor ofertelor, celelalte 2 criterii de atribuire vor fi analizate prin stabilirea unor factori de evaluare.

De exemplu, pentru criteriul cel mai bun raport calitate-pret, factorii de evaluare care pot fi analizati includ: serviciile post-vanzare, asistenta tehnica si conditiile de livrare, precum si caracteristicile sociale, de mediu si inovatoare si comercializarea si conditiile acesteia. O modificare oportuna a legislatiei actuale presupune includerea unor factori de evaluare pana acum inutilizabili: atunci cand nivelul de performanta depinde in mod semnificativ de calitatea personalului implicat in executarea contractului de achizitie publica, autoritatea poate lua in calcul organizarea, experienta si calificarile personalului propus. In prezent, utilizarea factorilor de calificare si selectie in evaluarea ofertelor este interzisa in mod expres. Noul proiect de lege prevede si o exceptie, prin care autoritatea contractanta este obligata sa utilizeze criteriul cel mai bun raport calitate-pret (nu poate folosi pretul sau costul cel mai scazut) in cazul anumitor categorii de contracte care au ca obiect servicii intelectuale sau care presupun activitati cu nivel de complexitate ridicat.

Cat priveste cel de-al treilea criteriu, legea nu detaliaza foarte mult cum va fi stabilit costul cel mai scazut, rezumandu-se la exemplul costului per ciclu de viata. De aceea, normele de aplicare trebuie sa clarifice acest lucru. Criteriile in functie de care va fi aleasa oferta castigatoare si ponderea acestora in metoda de calcul raman la latitudinea autoritatii contractante, insa, modul de utilizare a factorilor de evaluare nu trebuie sa ofere autoritatii contractante libertate de selectie nelimitata si trebuie sa asigure o concurenta reala intre operatorii economici.

Modificarea contractului de achizitie publica

In prezent, nu exista reglementari exprese cu privire la modificarea contractelor de achizitie publica, doar unele puncte de vedere ale Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) cu privire la limitele unor astfel de modificari si deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE). Noua lege preia reglementarea din Directiva nr. 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind achizitiile publice, prin care se stipuleaza cazurile in care modificarea contractului de achizitie publica nu impune organizarea unei noi proceduri de atribuire. Aceasta noua prevedere va fi foarte utila in limitarea semnificativa a practicii destul de larg intalnite prin care valoarea initiala a contractului este substantial majorata prin acte aditionale, fara organizarea unei noi proceduri de atribuire. Totusi, delimitarea situatiilor in care se impune o noua procedura de atribuire de cele in care aceasta nu este necesara ramane, in continuare, foarte fina. Aceasta ce va genera, probabil, situatii litigioase pana cand se vor impune o practica si o interpretare unitare ale legii. Situatia este similara si in alte jurisdictii, asa cum arata multe din spetele are ajung in fata CJUE.

Documentul unic de achizitie european (DUAE)

Potrivit noului proiect, ofertantii vor putea depune o declaratie pe proprie raspundere, numita DUAE, prin care atesta ca indeplinesc criteriile de participare si selectie pentru procedura de achizitie publica, fara a mai fi necesara depunerea certificatelor care sa dovedeasca acest lucru. Proiectul de lege ofera, asadar, o facilitate binevenita in ceea ce priveste imblanzirea unui proces si asa foarte birocratizat. Totusi, art. 190 din aceeasi lege ofera autoritatii contractante dreptul de a solicita candidatilor, in orice moment al procedurii de atribuire, depunerea documentelor justificative ca dovada a informatiilor cuprinse in DUAE. Mai mult de atat, situatiile in care autoritatea contractanta poate exercita acest drept nu sunt prezentate. In aceste conditii, daca normele de aplicare ale noii legi nu vor clarifica situatiile in care autoritatile vor putea uza de acest drept, aceasta facilitate poate ajunge sa fie lipsita de utilitate in plan practic.

Subcontractarea

Candidatul va fi obligat sa mentioneze in oferta partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze. In cazul in care se permite expres prin documentele de achizitie, candidatul va putea subcontracta 5% din valoarea contractului, fara sa fie nevoit sa informeze autoritatea contractanta. In cazul in care pragul de 5% este depasit, trebuie sa se precizeze partea din contract care va fi subcontractata. Probabil ca aceasta prevedere are legatura cu posibilitatea autoritatilor de a efectua plati direct subcontractantilor, daca acestia ?si-au exprimat optiunea in acest sens?. Avand in vedere ca aceasta posibilitate nu este in avantajul ofertantului, este putin probabil ca ea sa fie introdusa in oferta in momentul nominalizarii subcontractantilor. In absenta normelor de aplicare a legii, ramane neclar cum vor putea subcontractantii sa isi manifeste aceasta optiune.

Pe de alta parte, faptul ca nu se precizeaza un numar maxim de subcontractanti determina o lipsa de control asupra numarului acestora, ceea ce ar putea duce la fragmentarea artificiala a serviciilor catre mai multi subcontractori care nu depasesc pragul de 5% si, in consecinta, la ingreunarea gestionarii relatiilor cu acestia de catre autoritatea contractanta.

Cu acordul autoritatii, contractantul va avea dreptul de a implica noi subcontractanti, pe durata executarii contractului, cu conditia ca nominalizarea lor sa nu reprezinte o modificare substantiala a contractului de achizitie publica. Notiunea de ?modificare substantiala? nu este, insa, clar definita.

Parteneriat pentru inovare

Parteneriatul pentru inovare se aplica atunci cand autoritatea identifica necesitatea dezvoltarii unui serviciu care nu se poate realiza prin solutiile disponibile pe piata la un anumit moment. In aceasta categorie pot intra, de exemplu, solutiile de software dezvoltate personalizat pe baza necesitatilor concrete ale autoritatii contractante. Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrari inovatoare si achizitia ulterioara a acestora, cu conditia ca acestea sa corespunda nivelurilor de performanta si costurilor maxime convenite intre autoritate si participanti.

Sanctiuni

Este inoportuna ?uitarea? unora dintre sanctiunile prevazute in prezent. Tot inoportuna este si introducerea noii sanctiuni prin care, pe langa sanctiunile contraventionale, se poate aplica o sanctiune complementara autoritatii contractante prin care i se suspenda dreptul de a organiza proceduri de atribuire pe o durata intre 2 si 5 ani. Este greu de imaginat cum s-ar putea aplica in practica o astfel de sanctiune unei institutii publice, fara sa fie afectate functionarea acesteia si, in mod indirect, chiar cetatenii carora li se adreseaza serviciile achizitionate. Din aceasta perspectiva, sanctiunea afecteaza mai mult cetatenii decat angajatii autoritatii contractante care s-ar face vinovati de incalcarea unor proceduri.

Nicolae Ursu si Cristiana Ditoiu sunt avocati la bpv Grigorescu-Stefanica


Autor:

 
 
Înregistrare | Autentificare | Parola

Ziarul personal  Interceptor   Universul padurii   Consumator online   Fundatia rel=   Editura rel=   Panorama rel=   foto zp  as info  consulat uruguay   buzu