Cotidianul  :: Gilceava la vama :: (272 afişări)

Publicat de cotidianul la Luni, 20 Iunie 2005 - 07:35 AM

  Gilceava la vama Cristian Matache   Politicile protectioniste promovate pe ambele maluri ale Atlanticului au generat in ultimii ani mai multe dispute caracterizate de analisti drept adevarate razboaie comerciale. Este o cearta in familie, spunea fostul secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, referindu-se la disputa dusa pe tarim comercial dintre americani si europeni. Avem de a face cu o familie ai carei membri sint orgoliosi si amenitatori, iar proverbul frate, frate, dar brinza e pe bani se aplica de minune pentru ca in fond nu este decit o lupta pentru acapararea cit mai multor piete. Washington-ul este incapatinat si nu renunta la politica sa de subventionare a exporturilor. Bruxelles-ul este la fel de incapatinat si nu vrea sa ridice embargoul asupra produselor modificate genetic provenite din Statele Unite. Rezultatul acestor orgolii s-a materializat intr-o lupta a taxelor. Ce vina au avut bananele La sfirsitul anilor ’90 a inceput razboiul bananelor intre SUA si UE. Francezii au cerut atunci partenerilor lor din Uniune sa introduca taxe vamale pe bananele exportate de companiile cu capital american din statele Americii Latine. Logica francezilor a fost urmatoarea: bananele care provin din respectivele tari sint mult mai ieftine decit cele din statele foste colonii franceze. Ca raspuns la masurile europenilor, Statele Unite au dispus aplicarea de taxe asupra bunurilor ce veneau din UE in valoare de 520 de milioane de dolari. Razboiul bananelor are ca punct de plecare politica americana de subventionare a exporturilor, politica vehement criticata de europeni. Recent, Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a sanctionat aceasta moda, veche de 30 de ani, declarindu-se in favoarea taxarii cu pina la 100% a produselor americane pe piata europeana. Pe de alta parte, Comisia Europeana a decis sa impuna sanctiuni comerciale SUA, aplicind o taxa aditionala de 15% la importurile unor sortimente de hirtie, textile si aparatura. Masura vine ca urmare a politicii antidumping a SUA. Interzis OMG-urilor Goana dupa cucerirea de noi piete a mai facut o victima: produsele modificate genetic (OMG). Europenii au interzis importul de carne de vita cu hormoni sau cereale transgenice, numite de ei mincarea lui Frankenstein. Masura cu pricina loveste in companiile americane, principalele producatoare si distribuitoare de astfel de produse. Spre exemplu, producatorii de porumb modificat genetic pierd anual 300 de milioane de dolari din cauza faptului ca volumul exporturilor a scazut drastic. Atit ei, cit si confratii lor s-au plins ca politica dusa de UE in privinta OMG este anticoncurentiala si ca interzicerea importurilor nu se justifica intrucit, spun fermierii americani, nu exista nici o dovada stiintifica potrivit careia OMG-urile au efecte negative asupra organismului uman. Pe partea cealalta a balantei se situeaza Franta, tara cu o economie unde agricultura are o pondere importanta. Excluderea din start a fermierilor americani le-a dat posibilitatea celor francezi sa acapareze segmente consistente din piata europeana. Cartofii prajiti ai libertatii Cind s-a pus problema implicarii Frantei in razboiul din Irak, autoritatile de la Paris s-au aratat impotriva trimiterii de trupe in Orientul Mijlociu. Suparat pe francezi, un congresman american, republicanul Walter Jones, a propus ca numele cartofilor pai, in engleza french fries, sa fie schimbat in freedom fries, ceea ce in traducere libera inseamna cartofi prajiti ai libertatii. In statul pe care il reprezinta Jones, Carolina de Nord, mai multe restaurante s-au conformat propunerii congresmanului, astfel incit din meniurile lor a disparut denumirea de french fries. Valul de antipatie care i-a cuprins la un moment dat pe americani a afectat vinzarile de vinuri si de sampanie frantuzesti.